Premieră pentru România: un spital din Sibiu a promovat sănătatea mintală în Parlamentul European / foto

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a devenit primul spital de psihiatrie din România care a promovat în Parlamentul European, la Bruxelles, o campanie anti-stigmă și cauza pacienților cu afecțiuni psihice.

Evenimentul „Breaking the Silence: Mental Health in Europe” a avut loc marți, 12 mai 2026, fiind găzduit de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță.

La eveniment au participat europarlamentari, psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state europene. Din partea României, alături de Nicu Ștefănuță, au fost prezenți și vicepreședintele PE, Victor Negrescu, precum și Dan Barna.

Specialiștii sibieni cer colaborare și incluziune pentru pacienții cu afecțiuni psihice

În deschiderea conferinței, Ciprian Băcilă, Directorul Medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” și președinte al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), a subliniat importanța unei abordări colective și multidisciplinare pentru combaterea stigmei asociate afecțiunilor psihice.

„Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale, reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesară o colaborare între autorități, care să implice sistemul medical, juridic și de asistență și protecție socială, susținută de comunitate, școală, familie, media și de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat Ciprian Băcilă.

Acesta a precizat că scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța, ci incluziunea: „Persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră.” Băcilă a atras atenția că stigma reprezintă principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală, mai important chiar decât subfinanțarea sau lipsa medicamentelor.

„Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a adăugat acesta.

În cadrul evenimentului, a fost proiectat un material video realizat la spitalul sibian, cu exemple oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea și cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din Sibiu pentru tratament.

Evenimentul de la Parlamentul European a inclus sesiuni dedicate sănătății mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și reformei sistemului de sănătate mintală, cu accent pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene.

Profesor universitar doctor Elena Predescu, Coordonator al Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescentului din ARPP, a evidențiat că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa.

„Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine”, a declarat Elena Predescu.

Managerul spitalului, Florin Neag, vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, a prezentat la Bruxelles provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România.

„Sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a afirmat Neag.

Acesta a subliniat că pacientul psihiatric aparține societății, nu doar spitalului, și a cerut dezvoltarea psihiatriei comunitare, cu screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare și reintegrare socială.

„România vorbește de peste 20 de ani despre psihiatria comunitară, dar încă nu a construit-o funcțional”, a spus managerul spitalului sibian.

Managerul a prezentat patru direcții esențiale pentru dezvoltarea unei sănătăți mintale sustenabile: finanțare corectă, ecosistem centrat pe pacient, susținerea psihiatriei comunitare prin bugete reale și tratarea cercetării ca pe o investiție, nu ca pe un lux. „Sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială, reziliență economică și demnitate umană”, a subliniat Neag.

Dezbaterea de la Bruxelles a coincis cu marcarea Zilei Internaționale a Asistenților Medicali. Irina Rotariu, Directorul de Îngrijiri Medicale al Spitalului Clinic de Psihiatrie Sibiu, a atras atenția asupra nevoii de specializare și sprijin pentru personalul medical din spitalele de psihiatrie.

„Asistenții medicali reprezintă personalul aflat zi și noapte între pacienți, pentru pacienți. Sprijinul real pentru personal ar fi analizarea și realizarea unui plan concret de reducere a stresului cauzat de munca cu pacienții diagnosticați cu boli psihice. Ar trebui analizată normarea personalului, dar și necesitatea specializării tuturor asistenților medicali care lucrează în acest domeniu”, a explicat Rotariu.

Potrivit acesteia, un asistent medical specializat știe să lucreze mai bine pe relația terapeutică, face evaluări ale statusului mental, gestionează crize, administrează tratamente cu efecte specifice și face parte integrantă din echipa terapeutică.

„Având în vedere numărul de pacienți cu anxietate, depresii și adicții, care crește constant, specializarea ar fi mai mult decât oportună. Un asistent specializat recunoaște mai repede decompensarea, riscul suicidal și efectele adverse ale medicației. Intervenția rapidă este esențială pentru pacient. De asemenea, asistentul știe să comunice fără să judece, iar felul în care vorbește cu pacientul și familia acestuia este esențial în complianța la tratament.”

Irina Rotariu a menționat că România ar trebui să urmeze exemplul altor țări europene, precum Germania sau Marea Britanie, și să își specializeze asistenții medicali din Psihiatrie.

„Specializarea duce și la o mai bună conștientizare a specificului Psihiatriei. Este bine să se cunoască faptul că expunerea constantă la suferință psihică, agresivitate verbală sau tentative de suicid crește riscul de burnout. Cunoașterea tehnicilor de detașare și reducere a acestuia este esențială pentru personalul medical. Este, de asemenea, de luat în seamă riscul fizic. În psihiatrie pot apărea episoade de agitație psihomotorie, iar cursurile de de-escaladare și contenționare sunt binevenite, chiar obligatorii. Consider că și în România ar trebui să se realizeze specializarea asistenților medicali în Psihiatrie, așa cum există în alte țări din Europa: Germania, Italia, Irlanda și Marea Britanie”, a susținut Rotariu.

Programul „O comunitate pentru sănătatea mintală” și implicarea Consiliului Județean Sibiu

Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu, împreună cu Consiliul Județean Sibiu, derulează programul „O comunitate pentru sănătatea mintală”, dedicat copiilor, adolescenților, cadrelor didactice și părinților, care pot interacționa cu specialiștii din psihiatrie. Acest program, extins și în colaborare cu alte instituții locale, a fost prezentat ca model de bună practică și la Parlamentul European.

În județul Sibiu, programul aduce tinerii față în față cu specialiștii, deschizând dialogul despre anxietate, depresie, dependențe și frica de a cere ajutor, fără etichete sau rușine, după cum a evidențiat președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.

„Stigmatizarea nu ajută pe nimeni, din contră, îi ține pe oameni departe de sprijin, exact când au mai mare nevoie de el. În județul Sibiu am ales să facem lucrurile diferit, prin programul „O comunitate pentru sănătatea mintală” aducem tinerii față în față cu specialiștii, vorbim deschis despre ce li se întâmplă fără etichete, fără rușine, pentru că sănătatea mintală nu este un subiect marginal, tabu. Este parte din viața noastră de zi cu zi și avem responsabilitatea să construim un mediu în care să spunem nu sunt bine fără să fie judecați. Cu înțelegere și răbdare se construiește o comunitate în care oamenii nu se mai tem să spună că au nevoie de ajutor. Asta facem în județul Sibiu: căutăm să înlocuim rușinea cu dialogul, etichetele cu informarea”, a declarat Daniela Cîmpean.

Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu continuă să fie implicat în proiecte dedicate sănătății mintale, precum și în dezvoltarea infrastructurii, după cum arată și inițiativele pentru un centru nou pentru sănătatea mintală a copiilor în curtea spitalului.

Galerie Foto