Prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din România, în solidaritate cu pozițiile exprimate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii, atrag atenția public asupra efectelor pe care le poate genera noul proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în forma prezentată de ministrul interimar al muncii din guvernul demis.
Aceștia arată că prevederile proiectului pot crea situații considerate inechitabile și incoerente în sistemul de salarizare, în care încadrarea personalului ar depinde de momentul promovării sau al recrutării în funcțiile publice, ajungându-se inclusiv la situații în care avansarea în grade sau în trepte de vechime ar putea conduce, paradoxal, la diminuarea drepturilor salariale.
Totodată, se susține că nivelul coeficienților de ierarhizare propuși nu ar respecta principiul constituțional al egalității între puteri, fără a reflecta în mod adecvat rolul constituțional al puterii judecătorești.
În același timp, se afirmă că proiectul ar fi fost concentrat în principal pe majorarea indemnizațiilor demnitarilor, în contextul unor apeluri publice la prudență în cheltuirea fondurilor publice.
Corelat cu efectele noii legi a pensiilor, care a generat diferențe semnificative între pensiile aflate în plată și cele nou stabilite, forma actuală a proiectului de salarizare ar putea accentua discrepanțele existente în sistemul de pensii al magistraților, ajungându-se la mai multe categorii de pensionari cu diferențe semnificative între drepturi, chiar și în condiții similare de grad și vechime.
Nemulțumiți de salariile restante
De asemenea, prim-procurorii subliniază că drepturile salariale restante sunt recunoscute mai multor categorii profesionale, precum profesori, medici, polițiști sau funcționari publici, iar apariția acestor diferențe ar fi consecința lipsei de claritate și coerență legislativă, precum și a unor intervenții punctuale care au generat tratamente diferite între categorii profesionale.
În acest context, se arată că neplata acestor drepturi ar fi condus la acumularea unor obligații financiare semnificative, considerate rezultatul unor decizii administrative și legislative, și nu al exercitării abuzive a unor drepturi de către cetățeni.
În final, prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din România atrag atenția asupra ceea ce consideră a fi o tendință de prezentare negativă a magistraților în spațiul public, apreciind că aceasta ar putea fi utilizată pentru a devia atenția de la dificultățile economice și administrative ale statului. Totodată, aceștia transmit că nu mai pot accepta, în absența unor argumente temeinice, poziționări pe care le consideră jignitoare sau lipsite de fundament din partea altor puteri ale statului.
