Toți șoferii cunosc starea infrastructurii rutiere din România. Aceasta este, scurt și la obiect, una dintre cele mai subfinanțate și deteriorate din întreaga Uniune Europeană. De exemplu, aproximativ 52.5% din toate drumurile publice din România sunt clasificate ca modernizate. Restul sunt împărțite – fie drumuri cu un strat ușor de asfalt, fie drumuri de piatră sau pământ.
Cu alte cuvinte, daunele auto în rândul șoferilor români sunt la ordinea zilei. Drumurile care lasă de dorit, dar mai ales gropile, sunt o cauză frecventă a avariilor – în special la caseta directie, aceasta fiind poziționată fix între roțile din față, sub punte.
Amploarea problemei gropilor a fost totodată recunoscută la nivel guvernamental, cu estimări de reparații care au atins 4 miliarde de euro (doar pentru drumurile naționale). În realitate, există mult mai multe gropi – aproximativ 62 de hectare de gropi, mai exact!
De ce apar gropile în România?
Gropile apar atunci când apa pătrunde în fisurile din asfalt. Apa apoi îngheață, se dilată și sfărâmă suprafața. Date fiind iernile din România, cu multe cicluri de îngheț-dezgheț, acest proces este accelerat semnificativ.
Desigur, o influență majoră o are și calitatea slabă a construcției inițiale a drumurilor. Lucrările de întreținere sunt și ele rare, fiind lipsite de finanțare în mare parte. Astfel, efectul unui ciclu îngheț-dezgheț este amplificat. Din fisuri apar cratere pe drumuri, iar calitatea acestora se deteriorează văzând cu ochii!
Care sunt piesele cele mai expuse riscului cauzat de gropi?
Evident, pneurile sunt primul punct de contact cu o groapă. O groapă cu o muchie ascuțită poate provoca explozia anvelopei, umflături ale flancului și chiar separarea benzii de rulare. De departe cele mai vulnerabile sunt pneurile umflate incomplet, acestea având un coeficient redus de amortizare. Chiar și cel mai simplu impact degradează treptat pneul mașinii.
1. Jantele
Jantele fabricate din aliaj și din oțel se pot deforma sau fisura la contactul cu o groapă adâncă. După o eventuală îndoire, janta provoacă vibrații persistente, precum și uzură neuniformă a pneurilor.
Șoferii trebuie să țină minte faptul că etanșarea roții poate fi imposibilă în cazul unei jante îndoite – aerul de pierde lent, iar riscul de daune crește considerabil. Aceștia ar putea căuta piese auto ieftine și opta pentru pneuri care nu au profil redus (acest profil reducând totodată și protecția de la nivelul jantei).
2. Amortizoarele
Sistemul de amortizare al mașinii este conceput într-adevăr să absoarbă șocurile. Cu toate acestea, impacturile repetate sau chiar servere cu gropile uzează amortizoarele mult mai repede. În timp, acestea se deteriorează – semne evidente sunt saltul excesiv al caroseriei, scufundarea botului mașinii la frânare, dar mai ales o deplasare în stil dur, sacadat a autovehiculului.
Reperațiile realizate la nivelul sistemului de amortizare sunt destul de scumpe – iar daunele la acesta, printre cele mai frecvente!
3. Articulațiile sferice
Articulațiile sferice ale unei mașini conecteaza butucul roții de brațul de suspensie. Astfel, roata se poate mișca liber – fiind în continuarea atașată complet de mașină. Din păcate, aceste articulații sferice nu rezistă la nesfârșit impactului cu gropile. Acestea din urmă pot exercita tensiuni bruște la nivel lateral și vertical. Articulațiile sferice se uzează astfel prematur, iar în cazuri grave se poate chiar rupe.
4. Capetele de timonerie
Timoneria este elementul care leagă cremaliera direcției mașinii de roată. Din păcate pentru șoferii din România, acest element este destul de sensibil și poate fi deteriorat ușor de gropi – are o poziție expusă, deschisă forțelor laterale care sunt generate atunci când mașina dă peste o groapă.
Daunele la nivelul acestei piese duc la direcție imprecisă în timpul condusului, provocând totodată și uzura prematură a pneului pe o singură parte.
5. Brațele de suspensie și bucșele
Bucșele de la nivelul brațelor de suspensie sunt practic suporturi din cauciuc care amortizează mișcarea sistemului de suspensie. Impacturile repetate cu gropile de pe drumurile din România duc la crăparea și deteriorarea acestor bucșe.
Efectele principale ale deteriorării sunt zgomote de clămpănit, vibrații, dar mai ales joc la trenul din față al mașinii, aspecte destul de serioase, care necesită reparații cât mai curând.
6. Geometria roților
Geometria roților este un aspect destul de sensibil al mașinii. Impactul la locul și timpul potrivit, după cum s-ar spune, poate scoate roțile din geometrie. Acest lucru duce la uzură neuniformă și accelerată a pneurilor, dar mai ales la consum mare de combustibil. Pe lângă aceste efecte, șoferii pot observa și cum mașina trage într-o parte.
Problemele la geometria roților sunt destul de greu (și scump) de rezolvat. Dat fiind numărul de gropi din România, este clar o problemă pe care mulți doresc să o evite.
Cum își pot proteja șoferii mașina în fața gropilor?
Șoferii îți pot proteja mașina prin mai multe inițiative, precum:
- Condusul preventiv, prudent – aceștia ar trebui să scaneze drumurile din față permanent, în special după ploaie sau iarna, atunci când gropile pot fi ascunse. Totodată, nu este recomandată frânarea bruscă la trecerea peste o groapă, ci mai degrabă reducerea vitezei treptat. Desigur, băltoacele ar trebui evitate – pot ascunde gropi destul de mari!
- Menținerea presiunii în pneuri – pneurile care sunt corect umflate și întreținute absorb mai bine impactul provocat de trecerea peste o groapă. Totodată, sunt protejate și jantele, și componentele suspensiei.
- Inspecții periodice – contactul cu o groapă mare ar trebui să trimită un șofer direct într-o inspecție pentru verificarea geometriei și suspensiei. Totodată, pneurile ar trebui rotite la fiecare 8-12.000 km pentru a preveni uzura neuniformă. Geometria ar trebui și ea verificată la fiecare 10-15.000 km (sau când pneurile sunt înlocuite). Reviziile, în general, ar trebui să vizeze în special articulațiile sferice, capetele de timonerie și bucșele brațelor de suspensie.
Este clar că drumurile din România nu vor fi îmbunătățite prea curând. În 2025, lungimea totală a drumurilor modernizate a crescut cu abia 2,4%. Apoi, jumătatea din rețeaua de drumuri naționale (cel puțin) se află într-o stare mai mult decât precară!
Astfel, adevărata povară cade pe umerii șoferilor și pe roțile mașinilor – implicit pe portofelele celor dintâi.
Din fericire, grija și atenția pot ajuta la evitarea daunelor semnificative. De departe cel mai important este condusul prudent – experiența din spatele volanului poate ajuta șoferii să evite gropile cum trebuie, prompt, fără dificultate!
