Greșeala care îi trimite pe mulți sibieni direct în sala de operație: amână consultul medical

Prezentarea la medic la primele semne de boală poate preveni multe intervenții chirurgicale majore, avertizează Conf. Dr. Ovidiu Dorin Bardac, medic șef al Secției Clinice Chirurgie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.

Potrivit unui interviu publicat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu vineri, 5 iunie 2026, prevenția și controalele regulate sunt esențiale pentru a evita complicațiile și operațiile de urgență.

Dr. Bardac subliniază că una dintre cele mai frecvente greșeli ale pacienților este amânarea consultului chirurgical din teamă sau anxietate.

„Evaluarea precoce permite stabilirea unui diagnostic rapid și instituirea unui tratament în condiții mult mai favorabile pentru pacient”, afirmă medicul.

Pentru ca un consult să fie eficient, pacientul trebuie să aducă toate documentele medicale relevante, inclusiv rezultatele analizelor și investigațiilor imagistice, atât pe suport scris, cât și digital. Informațiile despre afecțiunile asociate și tratamentele urmate, în special cele cu anticoagulante sau antiagregante plachetare, sunt deosebit de importante pentru stabilirea strategiei operatorii.

Analizele și investigațiile trebuie adaptate fiecărui pacient, iar medicul de familie are un rol central în orientarea preventivă, ținând cont de sex, istoric familial și factori de risc. Participarea la programele naționale de screening pentru cancer de col uterin, cancer de sân și cancer colorectal este esențială, acestea fiind gratuite. Persoanele asigurate peste 40 de ani beneficiază de un consult medical preventiv anual pentru evaluarea riscului cardiovascular, oncologic și metabolic.

În funcție de profilul individual de risc, pot fi recomandate investigații suplimentare precum ecografia abdomino-pelvină, tiroidiană, mamară sau Doppler vasculară. Pentru fumătorii cu vârsta peste 50 de ani sau foștii mari fumători, screeningul anual prin tomografie computerizată toracică cu doză redusă poate salva vieți, detectând modificări în stadii incipiente.

În acest context, Sibienii își pot testa gratuit plămânii în cadrul acțiunilor de prevenție organizate local.

Simptome ignorate, riscuri majore și mituri despre chirurgie

Oboseala extremă, mai ales dacă persistă sau se accentuează, poate ascunde boli grave precum afecțiuni oncologice, tulburări endocrine, anemii severe sau apnee în somn. Dr. Bardac recomandă ca orice simptom atribuit stresului, dar care durează mai mult de 2–3 săptămâni, să fie evaluat de medicul de familie, care poate iniția investigațiile necesare.

Momentul prezentării la medic influențează decisiv succesul unei intervenții. În cazul chirurgiei elective, pacientul poate fi pregătit și optimizat metabolic, ceea ce reduce riscurile și permite utilizarea tehnicilor minim invazive, precum laparoscopia sau chirurgia robotică. În schimb, intervențiile de urgență presupun riscuri crescute, incizii mai mari și o recuperare mai lentă, deoarece pacientul nu este pregătit corespunzător, iar organismul este deja afectat de stresul fiziologic acut.

Controalele medicale periodice pot preveni sau depista precoce boli oncologice și cardiovasculare. Testele pentru hemoragii oculte în scaun și colonoscopia pot identifica cancerul colorectal sau polipii cu potențial malign. Gastroscopia ajută la depistarea leziunilor gastroesofagiene și a infecției cu Helicobacter pylori, reducând riscul de cancer gastric sau esofagian. Monitorizarea dislipidemiilor și hipertensiunii arteriale previne ateroscleroza și complicațiile acesteia, precum accidentele vasculare cerebrale sau boala coronariană. Ecografia abdominală periodică poate depista anevrismul de aortă abdominală, iar ecografia Doppler a arterelor carotide poate identifica stenoze înainte de apariția complicațiilor neurologice.

În diabetul zaharat, monitorizarea hemoglobinei glicozilate și evaluarea podiatrică pot preveni ulcerațiile, infecțiile și necrozele care duc la amputații. Depistarea litiazei biliare prin ecografie permite intervenții laparoscopice programate, evitând complicații precum colecistita acută sau pancreatita.

Dr. Bardac demontează și câteva mituri despre chirurgie. „Chirurg mare, incizie mare” este o concepție depășită, excelența fiind astăzi asociată cu metodele minim invazive. În chirurgia oncologică, intervențiile ultraradicale nu mai sunt regula, tratamentul fiind personalizat și integrat cu alte terapii. Un alt mit răspândit este că operația unei tumori maligne ar „împrăștia” cancerul, însă chirurgia modernă respectă principii stricte pentru a limita riscul de diseminare tumorală.

După o intervenție chirurgicală, pacienții trebuie să respecte indicațiile medicului, să nu întrerupă prematur tratamentul prescris și să evite eforturile fizice mari, inclusiv ridicarea greutăților peste 2–3 kg. Conducerea autovehiculelor nu este recomandată până la vindecarea completă a plăgii și încetarea tratamentului analgezic. Semne precum febra, durerea persistentă, roșeața, tumefacția sau secrețiile patologice la nivelul plăgii necesită reevaluare medicală. În cazul intervențiilor laparoscopice, riscul complicațiilor de plagă este mult redus, iar recuperarea este mai rapidă.