De ce este atât de important rezultatul unei biopsii: explicațiile unui specialist din Sibiu

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a publicat un interviu cu dr. George-Călin Oprinca, şef de lucrări în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi medic specialist anatomie patologică în cadrul instituţiei sibiene, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a spitalului.

Discuţia detaliază modul în care se formează un medic anatomopatolog, calităţile necesare pentru această specialitate şi rolul pe care laboratorul de anatomie patologică îl are în stabilirea tratamentului pacienţilor.

Întrebat despre calităţile pe care trebuie să le aibă un medic anatomopatolog, dr. Oprinca a explicat că specialitatea se află „la intersecţia dintre medicina clinică, diagnosticul de laborator şi cercetarea biomedicală”.

Potrivit acestuia, un anatomopatolog trebuie să fie riguros, atent la detalii şi să aibă o capacitate dezvoltată de analiză şi sinteză, deoarece diagnosticul se bazează adesea pe identificarea unor modificări microscopice subtile, dar cu implicaţii majore pentru pacient. Medicul a adăugat că răbdarea, spiritul de observaţie şi responsabilitatea profesională sunt esenţiale, întrucât fiecare diagnostic are un impact direct asupra deciziilor terapeutice, iar formarea continuă rămâne obligatorie pe măsură ce specialitatea integrează noi descoperiri din biologia moleculară, genetica medicală şi medicina personalizată.

Despre alegerea acestei specialităţi, dr. Oprinca a povestit că interesul pentru disciplinele morfologice şi pentru activitatea prosecturală s-a conturat încă din perioada facultăţii, prin activităţile practice desfăşurate în medicina legală.

„La momentul alegerii specialităţii am avut în vedere şi realităţile profesionale existente, inclusiv oportunităţile de angajare după finalizarea rezidenţiatului”, a precizat medicul, adăugând că anatomia patologică i-a oferit posibilitatea de a îmbina această pasiune cu perspective profesionale stabile, într-un domeniu aflat într-o continuă evoluţie.

Cinci ani de rezidenţiat, de la prosectură la patologia moleculară

Referitor la formarea viitorilor specialişti, dr. Oprinca a explicat că, după absolvirea Facultăţii de Medicină şi promovarea Concursului de Rezidenţiat desfăşurat la nivel naţional, medicii care aleg această specialitate urmează un program de pregătire de 5 ani.

Pe parcursul rezidenţiatului, activitatea se desfăşoară atât în compartimentul de prosectură, unde sunt dobândite competenţe în efectuarea examenelor necroptice, cât şi în laboratorul de anatomie patologică, prin examinarea pieselor operatorii şi a biopsiilor.

Potrivit medicului, viitorii specialişti învaţă să recunoască şi să interpreteze modificările tisulare şi celulare asociate diferitelor afecţiuni, de la evaluarea macroscopică şi prelucrarea probelor până la analiza preparatelor histopatologice la microscop. Pregătirea actuală include şi familiarizarea cu metode moderne de diagnostic, precum patologia moleculară, tehnici devenite indispensabile în diagnosticul de precizie şi în medicina personalizată.

După finalizarea celor cinci ani de rezidenţiat, medicii susţin examenul de specialitate, iar promovarea acestuia le conferă titlul de medic specialist anatomopatolog şi dreptul de a practica independent. Dr. Oprinca a subliniat însă că specialitatea presupune învăţare continuă pe tot parcursul carierei, deoarece progresele tehnologice şi noile descoperiri ştiinţifice contribuie permanent la perfecţionarea metodelor de diagnostic.

Digitalizarea şi inteligenţa artificială vor schimba laboratoarele de anatomie patologică

Întrebat despre evoluţia specialităţii în următorul deceniu, dr. Oprinca a spus că anatomia patologică se află „într-un moment de transformare majoră” şi va continua să evolueze într-un ritm accelerat. Digitalizarea laboratoarelor, dezvoltarea inteligenţei artificiale şi progresul tehnicilor de biologie moleculară vor schimba semnificativ modul în care sunt analizate şi interpretate probele biologice, a precizat medicul, adăugând că aceste tehnologii nu vor înlocui medicul anatomopatolog, ci îi vor oferi instrumente suplimentare pentru creşterea acurateţei şi eficienţei diagnosticului.

Potrivit acestuia, integrarea datelor morfologice, imunohistochimice şi moleculare va permite o caracterizare mult mai precisă a bolilor, în special în oncologie, iar rolul anatomopatologului va deveni tot mai important în contextul medicinei personalizate, întrucât informaţiile obţinute din analiza ţesuturilor şi a profilului molecular al tumorilor contribuie direct la alegerea tratamentelor adaptate fiecărui pacient.

La finalul interviului, dr. Oprinca a transmis un mesaj despre rolul mai puţin vizibil, dar esenţial, al anatomiei patologice în îngrijirea sănătăţii.

„Diagnosticul stabilit în laboratorul de anatomie patologică reprezintă fundamentul pe baza căruia medicii clinicieni stabilesc conduita terapeutică şi monitorizează evoluţia bolii”, a explicat medicul, subliniind că performanţa diagnosticului nu depinde exclusiv de experienţa şi pregătirea medicului, ci şi de infrastructura şi resursele tehnice disponibile.

Dr. Oprinca a precizat că, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, activitatea se desfăşoară cu aparatură care permite standarde ridicate, dar a atras atenţia că, pentru ca aceste tehnologii să fie folosite la întregul lor potenţial, este necesară asigurarea constantă a consumabilelor şi reactivilor specializaţi, resurse indispensabile pentru realizarea unor diagnostice complete şi conforme cu standardele actuale ale medicinei moderne.

Medicul a încheiat prin a le recomanda cetăţenilor să acorde importanţă programelor de screening, controalelor medicale periodice şi recomandărilor medicilor, subliniind că depistarea precoce a bolilor creşte semnificativ şansele de tratament şi vindecare.