Pe scurt:
Care sunt cele mai răspândite mituri despre cancer, cum se gestionează efectele adverse și ce sprijin primesc pacienții la Sibiu? Oncologul Monica Pătran răspunde pe larg.
Dr. Monica Pătran, medic primar oncolog la Secția Clinică Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, a vorbit într-un interviu publicat pe pagina oficială a spitalului despre efectele adverse ale tratamentelor oncologice, monitorizarea pacienților după tratament, importanța sprijinului psihologic și cele mai frecvente mituri legate de cancer.
Cele mai frecvente efecte adverse ale tratamentelor oncologice și metodele de gestionare
Potrivit dr. Monica Pătran, printre cele mai întâlnite efecte adverse ale tratamentelor oncologice se numără scăderea numărului de celule din sânge (eritrocite, leucocite, trombocite), ceea ce duce la anemie, risc crescut de infecții, sângerări și echimoze. Alte efecte frecvente sunt căderea părului (alopecie) sau a unghiilor. Mai rar, pot apărea tulburări cardiace, pulmonare, renale, afectarea fertilității sau dificultăți de concentrare și memorie.
Odată cu introducerea imunoterapiei și a terapiilor țintite, au apărut reacții adverse specifice, precum pneumonite, tiroidite, hepatite, nefrite, colite sau hipofizite, cu mecanism imun, manifestate prin erupții cutanate de intensitate variabilă.
Dr. Pătran subliniază că, la începerea tratamentului, pacientul și familia trebuie informați despre posibilele reacții adverse, metodele de tratare și necesitatea de a anunța medicul curant la apariția acestora.
„Metodele de tratament ale reacțiilor adverse au evoluat și în prezent avem disponibile o gamă largă de antiemetice, factori de creștere hematopoetici, corticoterapie, terapie și substituție hormonală”, a precizat medicul.
Monitorizarea pacienților după tratament și evaluarea remisiei
Monitorizarea pacienților oncologici se face conform ghidurilor internaționale, dar este personalizată în funcție de tipul de cancer, evoluția sub tratament și istoricul pacientului. În general, vizitele de control au loc la 3-4 luni în primii 2-3 ani, la 6 luni în următorii 2 ani, apoi anual. Investigațiile recomandate (CT, RMN, ecografii, analize de laborator) depind de istoricul pacientului și de rezultatul examenului clinic.
Scopul monitorizării este depistarea precoce a recidivelor, tratarea efectelor adverse tardive și oferirea de suport psihologic. Remisia bolii în oncologie înseamnă dispariția sau diminuarea simptomelor și semnelor afecțiunii. Poate fi completă, când dispar toate semnele și simptomele, iar investigațiile nu mai detectează tumora, sau parțială, când formațiunile tumorale s-au redus cu peste 30%.
Evaluarea răspunsului la tratament se face clinic și imagistic, conform criteriilor RECIST. Dr. Pătran avertizează că remisia nu garantează absența celulelor canceroase microscopice, motiv pentru care monitorizarea rămâne esențială.
Sprijinul psihologic și rolul familiei în lupta cu cancerul
Diagnosticul de cancer are un impact puternic asupra pacientului și familiei, afectând dinamica familială, resursele financiare și echilibrul fizic și psihic.
„Mulți pacienți încă percep acest diagnostic ca o condamnare la moarte. Aici trebuie să intervină oncologul, să explice posibilitățile terapeutice și să redea speranța”, a declarat dr. Pătran.
Oncologia a făcut progrese importante, iar cercetarea aduce lunar noi opțiuni terapeutice, prelungind supraviețuirea și îmbunătățind calitatea vieții. Momentul luării în evidență a pacientului este esențial pentru stabilirea unei relații de încredere cu medicul, explicarea tratamentelor, reacțiilor adverse, evoluției bolii și recomandărilor privind regimul alimentar, mișcarea și renunțarea la fumat. Atât pacientul, cât și familia trebuie să știe că vor avea sprijin profesional pe tot parcursul tratamentului.
La nivelul Secției de Oncologie a SCJU Sibiu, psihologul Monica Lucaciu oferă consiliere și suport psihologic pacienților și familiilor lor. În cazuri complexe, serviciul de psihiatrie poate oferi ajutor specializat.
Persoanele diagnosticate cu cancer au nevoie de sprijin psihic și de încurajare pentru a lupta cu boala, atât pentru ele, cât și pentru familie. Aparținătorii trebuie să asigure alimentația, igiena personală și să informeze medicul despre evoluția bolii sau apariția efectelor adverse. Pentru a sprijini acest rol, a fost introdusă posibilitatea obținerii unui concediu medical pentru asistența bolnavului.
Miturile despre cancer și importanța educației sanitare
Printre cele mai frecvente mituri întâlnite de dr. Pătran se numără ideea că orice intervenție chirurgicală asupra tumorii ar determina „răspândirea” cancerului, motiv pentru care unii pacienți refuză biopsia. Alte mituri răspândite sunt convingerea că tratamentele naturiste, atitudinea pozitivă, rugăciunea sau regimul alimentar pot vindeca boala, sau că utilizarea sutienului, antiperspirantului sau vopselei de păr ar produce cancer.
„Numai educația sanitară poate rezolva aceste credințe greșite”, a subliniat medicul. Un alt material pe această temă poate fi consultat aici: Medicul oncolog din Sibiu care demontează cele mai periculoase mituri despre cancer.
Interviul integral cu dr. Monica Pătran a fost publicat pe pagina oficială de Facebook a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, potrivit SCJU Sibiu.
