Ruxandra Cibu Deaconu duce în Parlament problema care blochează startupurile românești din sănătate

România stă peste media europeană la un singur indicator legat de inovare: ponderea firmelor care nu au nicio intenție să inoveze. Cifra este de 72,8%, față de doar 31% media Uniunii Europene, potrivit unei analize publicate de Ruxandra Cibu Deaconu pe Facebook.

Datele apar în European Innovation Scoreboard 2026, publicat luna trecută de Comisia Europeană. Același document arată că România se află pe locul patru în Uniune la accesul la internet de mare viteză, dar pe ultimul loc, 27 din 27, la performanța generală în inovare. Țara are infrastructura necesară și resursa umană, aproape o treime dintre absolvenți termină științe și inginerie, dar ce se întâmplă cu ideile lor după ce apar rămâne partea nerezolvată.

Cum ajung ideile românești din laborator în spitale publice

Ruxandra Cibu Deaconu s-a întâlnit recent cu Ion-Gheorghe Petrovai, cofondator și director de inovare la FreshBlood HealthTech, organizație din Cluj care sprijină de aproape zece ani startupurile românești din sănătate și care este, din 2018, hub-ul EIT Health pentru România. Discuția s-a concentrat pe trei întrebări la care România nu are încă răspunsuri clare: cum ajunge o soluție validată dintr-un centru medical în celelalte, cine o evaluează și după ce criterii, și cine o cumpără atunci când cumpărătorul este o instituție publică.

Astăzi, răspunsul depinde aproape complet de perseverența fondatorilor și de deschiderea câtorva medici sau manageri, nu de un traseu previzibil. Un exemplu concret este Medical Pilot, aplicația dezvoltată la Cluj și Zalău care măsoară calitatea în endoscopia digestivă. Trei oameni au pornit de la o teză de doctorat, au investit sute de mii de euro din bani proprii, au obținut certificările internaționale necesare și au ajuns cu produsul în funcțiune în trei centre medicale. Au făcut tot ce trebuia făcut, și totuși intrarea în sistemul public rămâne o chestiune de noroc.

Achizițiile publice, principalul obstacol pentru startupurile din sănătate

Banca Mondială a analizat în 2022 ecosistemul antreprenorial românesc, la cererea Comisiei Europene, și a constatat că firmele mici depun oferte la 35% dintre contractele de achiziții publice, dar câștigă doar 5% dintre ele. Raportul semnalează o confuzie de fond în politicile publice: startupurile inovatoare sunt tratate ca niște întreprinderi mici și mijlocii obișnuite, deși au nevoi complet diferite.

Printre recomandările Băncii Mondiale se numără crearea unui punct instituțional unic pentru ecosistemul de startupuri, instrumente de finanțare adaptate firmelor aflate la început de drum și o reformă a achizițiilor publice, cu buget estimat de 400.000 de euro. Partea de achiziții este cea mai relevantă pentru sănătate. Analiza recomandă verificarea faptului că firmele tinere nu sunt excluse prin criterii de calificare precum certificările ISO, că autoritățile nu supraspecifică licitațiile presupunând tehnologii vechi și eliminând astfel involuntar soluțiile noi, că licitațiile mari pot fi împărțite în loturi accesibile firmelor mici și că anunțurile apar cu timp suficient pentru ca acestea să poată răspunde.

Patru ani mai târziu, achizițiile de inovare reprezintă în România 8,1% din totalul achizițiilor publice, față de 10,5% media europeană. Nu lipsesc diagnosticele: există raportul Băncii Mondiale din 2022, evaluarea Comisiei Europene din 2026 și o listă de intervenții recomandate, prioritizate și costate.

Ruxandra Cibu Deaconu precizează că va aduce această problemă și la dezbaterea pe care o pregătește la Parlament pe tema indicatorilor de calitate în actul medical, pentru că este aceeași problemă privită din capete diferite. Nu se pot cere spitalelor să măsoare calitatea dacă instrumentele care fac măsurarea posibilă nu au cum să ajungă la ele. Potrivit lui Petrovai, ecosistemul românesc de health tech a trecut de o sută de startupuri. Întrebarea rămasă nu este câte startupuri există, ci câte dintre ele au ajuns vreodată într-un spital public.