Dosarul penal instrumentat de procurori și soluționat cu condamnări de Tribunalul Sibiu scoate la iveală mecanismul complex prin care funcționarii din cadrul Registrului Auto Român (RAR) Sibiu, alături de o rețea extinsă de intermediari, au transformat inspecțiile tehnice și eliberarea cărților de identitate ale vehiculelor (CIV) într-o afacere ilegală continuă. Anchetatorii au documentat zeci de acte materiale de luare de mită, trafic de influență și complicitate, iar într-un final 5 persoane, în frunte cu directorul, au fost trimise după gratii.
În centrul mecanismului infracțional de la nivelul RAR Sibiu s-a aflat chiar Ioan Cătălin Oțetea. În calitate de șef al reprezentanței, acesta nu doar că a fost trimis în judecată și condamnat pentru infracțiuni repetitive de luare de mită și abuz în serviciu, dar a asigurat și o veritabilă „umbrelă de protecție” pentru subordonații săi. Rolul său a fost unul de decizie: Oțetea gestiona discret repartizarea și aprobarea „programărilor de urgență”, încasând sistematic câte 200 de euro pentru fiecare autovehicul introdus peste rând pe linia de inspecție. Mai mult, Oțetea a omis cu intenție să sesizeze organele de urmărire penală, încercând să mușamalizeze întreaga afacere și să protejeze rețeaua internă, atunci când a primit direct un denunț scris cu privire la doi dintre inginerii din subordine.
Ioan Cătălin Oțetea a fost condamnat la 4 ani și 10 luni de închisoare cu executare în regim de detenție, fiind găsit vinovat de luare de mită și trafic de influență. Decizia definitivă a venit în 5 august 2026, iar când polițiștii l-au căutat acasă pentru a pune în aplicare mandatul de executare a pedepsei, el nu se mai afla la domiciliu și nici nu s-a prezentat la Penitenciarul Aiud. Ulterior, fostul șef al RAR Sibiu a fost dat în urmărire generală, iar după 3 zile s-a predat. (DETALII AICI)
Citește și: Fostul director de la RAR Sibiu, dat în urmărire: a fost condamnat la închisoare și e de negăsit
Caracatița de la RAR: zeci de acte materiale și un spectru larg de infracțiuni
Anvergura anchetei a scos la iveală un fenomen amplu de corupție, în care actele materiale s-au derulat în formă continuată timp de mai mulți ani. Dosarul instrumentat de procurori cuprinde un spectru vast de încadrări penale, printre care: luare de mită în formă continuată și complicitate la luare de mită, fapte reținute în sarcina șefului Oțetea, dar și a mai multor ingineri; trafic de influență și cumpărare de influență, fapte reținute în sarcina intermediarilor.
Pe lângă cele 5 persoane condamnate la închisoare (Ioan Cătălin Oțetea, Ioan Horvat, Vasile Zîză zis Jamică, Valeriu Helmut Gehl și Mihai Marian Mitrea), rechizitoriul include zeci de ordonanțe de renunțare la urmărirea penală sau clasare pentru cumpărătorii ocazionali de influență și mituitorii de ocazie care au colaborat cu anchetatorii.
Citește și: Cine sunt cele 5 persoane de la RAR Sibiu trimise la închisoare: cât stau după gratii
Intermediari de casă: puntea dintre proprietarii auto și linia RAR
Mecanismul nu ar fi putut funcționa fără ajutorul unor intermediari de încredere. De pildă, Vasile Zîză, zis Jamică, care era administrator al sălii de sport a liceului din Avrig, era una dintre persoanele care facilita accesul șoferilor direct la linia de inspecție RAR. Acesta primea solicitări de la proprietari auto și îi direcționa către rețea cu indicații clare.
În discuțiile telefonice cu intermediarii direcți, acesta folosea un limbaj conspirativ („vezi că s-ar putea să-ți dau și eu ceva de lucru pe la 1… trimit pe cineva”), conform rejust.ro. În alte cazuri, „Jamică de la Avrig” îi instruia pe clienți să meargă direct la inginer pe linia de inspecție și să folosească o parolă simplă pentru a fi primiți: „spune-i că vii din partea lui Jamică de la Avrig”.
Un alt intermediat cheie a fost Ioan Horvat, poreclit „Mamă” și „Palmieru”. El nu avea nicio ocupație la data comiterii faptelor, însă funcționa ca „dispecer” neoficial pentru mașinile cu probleme tehnice serioase sau pentru cei care veneau fără programare. Pe parcursul procesului penal, el a refuzat să dea orice fel de declaraţie cu privire la infracţiunile ce i s-au imputat, rezervându-şi dreptul la tăcere. În final, a primit cea mai mare condamnare din dosar: 6 ani și 8 luni.
Sistem pe bază de parole
Șeful RAR Sibiu, Cătălin Oțetea, stabilise o normă internă prin care se puteau rezolva cazuri excepționale de urgență. Inițial erau primite maxim 3 cazuri pe zi, însă ulterior, se puteau rezolva până la 10 urgențe într-o zi lucrătoare. Oțetea transformase operațiunea într-o afacere personală: el aproba urgențele pentru mașinile aduse de intermediar și încasa pentru fiecare suma fixă de 200 de euro (sau echivalentul în lei) pentru fiecare aviz acordat nelegal. Intermediarii primeau câte 100 de lei pentru fiecare astfel de programare.
Cât despre parole, ele erau schimbate la anumite intervale de timp „deoarece, în trecut, persoane care apelau adesea la obținerea prin corupţie a programărilor de urgenţă au învățat parola aplicabilă la acel moment, rămasă neschimbată, reușind să îl păcălească pe funcționarul public şi să obțină acele programări fără a mai intra în legătură cu intermediarii săi şi fără ca aceştia să fi încasat mita destinată șefului de reprezentanță, doar utilizând acel cod şi creând aparența că au remis mita complicilor, context în care intermediarii au fost obligați apoi de funcționarul public să achite ei cuantumul acelei mite neîncasate, întrucât programarea de urgenţă a fost realizată”, conform rejust.ro.
Banii în scrumieră, motorină, ouă și vin
Pentru inspecția tehnică propriu-zisă sau închiderea ochilor la defecțiuni, modalitățile de primire a mitei erau extrem de variate. De cele mai multe ori, banii erau lăsați direct în scrumieră sau în consola centrală a mașinii introduse pe linie, de unde erau preluați discret de ingineri și tehnicieni în timpul testării. De asemenea, sumele erau lăsate în torpedou, în spațiile de depozitare din uși, dar și în suportul de pahare. Banii drept mită ajungeau și în folia certificatului de înmatriculare, în cartea de identitate a vehiculului, iar intermediarii îi colectau și în plicuri.
Odată, mita a venit și sub formă de combustibil. Unul dintre ingineri a condiționat eliberarea documentelor pentru un autoturism marca Volkswagen, căruia i se schimbase motorul în mod clandestin, de primirea a 50 de litri de motorină, în valoare de 300 de lei. Același inginer a primit și 1 kg de cafea, 4 litri de vin de casă și 10 ouă de țară de la un șofer. Mai mult, mita a venit și sub forma utilizării unui Mercedes Sprinter pentru niște transporturi personale.
Un alt inginer a primit servicii gratuite de ticheingerie și vopsitorie auto pentru mașina personală în schimbul unei intervenții la Evidența Persoanelor Sibiu pentru obținerea vizei de reședință pentru a-și putea înscrie copilul la o școală din oraș.
Pericol pe șosele: ce mașini primeau „bun tehnic”
Prin intermediul rețelei au fost trecute și omologate autovehicule cu pericole majore pentru siguranța rutieră. În rechizitoriul care însumează 1.026 de pagini, se menționează că autoturisme cu volan pe dreapta, din Marea Britanii, primeau calificativul „bun tehnic” fără ca farurile specifice circulației pe stânga să fie înlocuite. Aici, mita varia între 200 și 900 de lei.
„La mijlocul lunii martie 2019, inculpatul (…), agent de poliţie în cadrul Postului de Poliţie Băgaciu, întrucât intenționa să înmatriculeze un autovehicul aparţinând fratelui său, înmatriculat iniţial în Marea Britanie (vehicul cu volanul pe partea dreaptă şi faruri adaptate circulației rutiere din Regatul Unit) a programat acel vehiculul la R.A.R. Anterior programării, inculpatul l-a contactat pe inculpatul (…) solicitându-i să îl ajute în cadrul acestor proceduri de inspectare tehnică şi identificare, propunere cu care inculpatul a fost de acord şi, astfel, la data de 13.03.2019, anterior prezentării vehiculului la R.A.R., cei doi s-au întâlnit, inculpatul i-a pretins şi a primit cu titlu de mită suma de 200 de lei, destinată inginerului R.A.R.”, se arată în rechizitoriu.
Un BMW care „nu avea frâne deloc” a trecut de inspecția tehnică după ce proprietarul acestuia a dat mită. În ciuda deficiențelor la sistemul de frânare, inginerii de la RAR au lăsat mașina să circule pe drumurile publice.
În alte rânduri, s-au omologat nelegal o serie de vehicule, utilitare și platforme. Spre exemplu, în cazul unui Volvo cu faruri de tip xenon neomologate, proprietarul a oferit o mită de 150 de lei inginerului care s-a ocupat de inspecție. De asemenea, într-un caz, unul dintre inginerii acuzați de luare de mită a primit 50 de euro, iar la identificarea unui certificat de înmatriculare bulgăresc fals s-a limitat la refuzul eliberării CIV, dar fără a anunța organele de poliție, așa cum era obligat de lege.
Cum au intrat anchetatorii pe fir: investigator sub acoperire
Prinderea în flagrant și probarea rețelei s-au realizat prin introducerea în mediu a unui investigator sub acoperire din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), care a folosit o identitate conspirativă.
Acesta s-a prezentat succesiv la Reprezentanța RAR Sibiu, ca și client, cu diverse autovehicule (Kia, BMW, Opel, Skoda, Passat, VW Transporter), solicitând devansări de programări și treceri de inspecție. Toate interacțiunile, discuțiile, predările de bani și eliberarea documentelor neconforme au fost înregistrate audio, video și foto, oferind instanței de judecată de la Tribunalul Sibiu o probațiune imbatabilă împotriva întregii structuri.
După mai mulți ani de judecată, decizia definitivă a venit în 5 august 2026, atunci când Curtea de Apel Alba Iulia a menținut structura principală a pedepselor stabilite inițial de Tribunalul Sibiu în octombrie 2025.
