Nicușor Dan trimite înapoi în Parlament legea hidrocentralelor din ariile protejate

Președintele Nicușor Dan a cerut miercuri, 12 august, Parlamentului să reexamineze legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute în urmă cu aproape două decenii.

Este vorba despre Legea pentru completarea art. 56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului, potrivit Mediafax.

Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora, dacă la 29 iunie 2007 pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, cu lucrări deja începute. Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi ajunse între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.

Legea a fost respinsă inițial de Senat și de Guvern, dar adoptată totuși în octombrie 2025

Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.

Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024. Situația s-a schimbat în octombrie 2025, când un raport suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua adoptării legii, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.

Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic. În forma adoptată, legea nu obligă la verificarea stadiului actual al lucrărilor, a costurilor necesare pentru finalizare, a perioadei în care proiectul poate fi terminat, a cantității suplimentare de energie produsă, a existenței unor soluții alternative sau a raportului dintre beneficiul energetic și efectele asupra naturii. Mai mult, derogarea nu are un termen-limită, astfel că ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.

Președintele cere definirea clară a beneficiarului și excluderea siturilor Natura 2000

Cererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice. În primul rând, Nicușor Dan cere definirea clară a „beneficiarului”, termen pe care legea îl folosește fără a preciza cine poate avea această calitate. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii.

În al doilea rând, președintele cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților.

Un alt punct important privește siturile Natura 2000. Curtea Constituțională a stabilit că mecanismul din lege se referă la ariile naturale protejate de interes național, nu la cele de interes comunitar din rețeaua Natura 2000, dar această delimitare nu apare explicit în text. Mai mult, în practică, aceeași suprafață poate aparține atât unei arii protejate naționale, cât și unui sit Natura 2000.

De aceea, Nicușor Dan cere ca legea să prevadă expres că suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor.

Administrația Prezidențială semnalează și un paradox al legii: chiar și modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române, și aprobarea Guvernului.

În schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite Ministerului Mediului să modifice limita în 60 de zile de la cererea beneficiarului, fără aceleași garanții științifice și procedurale. Președintele cere garanții tehnice comparabile și pentru aceste investiții.

Legea nu se referă doar la hidrocentralele începute înainte de 2007. Articolul II introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Președinția avertizează că formularea este foarte largă, întrucât o retehnologizare poate presupune lucrări de construcție, creșteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii, și cere reanalizarea acestei exceptări, inclusiv posibilitatea eliminării sau restrângerii ei.

Disputa se suprapune peste lista de hidrocentrale considerate strategice de statul român

OUG 175/2022 stabilește deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficială cuprinde, între altele, amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz și Cerna-Belareca.

Administrația Prezidențială nu afirmă că toate aceste proiecte ar intra automat sub incidența noii legi, ci invocă tocmai existența mai multor regimuri juridice paralele: pentru același proiect se pot suprapune legislația specială privind hidroenergia, normele de securitate națională, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislația apelor și noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Rezultatul, avertizează Președinția, ar putea fi, în locul simplificării, apariția unor competențe suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat și a unor noi litigii.

Este a doua intervenție a președintelui în procedura de adoptare a acestei legi. După ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 11 noiembrie, invocând riscul modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări, derogările de la evaluarea de mediu și probleme privind competențele CSAT și procedura parlamentară.

Curtea Constituțională a respins însă obiecția prin Decizia 735/2026, considerând, între altele, că mecanismul pentru hidrocentrale vizează ariile protejate de interes național și nu siturile Natura 2000 și că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri CSAT nu reprezintă atribuirea unei competențe noi Consiliului.

Cererea de reexaminare trimite legea înapoi în Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă. Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După finalizarea procedurii parlamentare și retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constituționale privind promulgarea se aplică în termenul redus prevăzut de articolul 77.