Pe scurt:
România investește mai puțin în educație decât majoritatea țărilor europene, deși diferențele de cheltuieli nu se reflectă mereu în rezultate mai bune pentru elevi.
România a cheltuit sub 3% din PIB pentru educație în 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat, citate de Mediafax.
Cu o pondere de 2,97%, România se află aproape de coada clasamentului european, alături de Grecia, care a alocat 3,33% din PIB pentru acest sector.
La polul opus, Suedia a investit cel mai mult în educație, cu 6,8% din PIB, urmată de Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca, toate cu peste 6%.
În total, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar.
Cheltuielile publice pentru educație ca pondere în PIB au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023. În 2020, procentul a crescut temporar la 5,02%, pe fondul contractării economiei în timpul pandemiei, nu al creșterii bugetelor pentru educație.
Luxemburg cheltuie cel mai mult per elev, Bulgaria cel mai puțin
Compararea cheltuielilor pentru educație ca pondere din PIB nu reflectă întotdeauna nivelul de bogăție al unei țări sau numărul de elevi și studenți. Indicatorul bazat pe PIB arată efortul financiar total, în timp ce cheltuielile per elev indică resursele efective alocate fiecărei persoane din sistemul de educație.
În 2022, Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație, sub media UE de 4,66%, dar a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar: 18.422 PPS (standard al puterii de cumpărare), de peste două ori media UE de 8.246 PPS. La polul opus, Bulgaria a avut cheltuieli apropiate de media UE ca pondere din PIB (4,5%), însă cele mai mici cheltuieli per elev, de 3.097 PPS.
Dintre marile economii europene, Franța a alocat 5,33% din PIB pentru educație în 2022, a cincea cea mai mare pondere din UE, dar cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, ușor sub media UE. Italia a alocat 4,07% din PIB și 7.945 PPS per elev, iar Germania a investit 4,79% din PIB, cu 10.363 PPS per elev, cu aproximativ 26% peste media europeană.
Alte exemple evidențiază diferențe semnificative: Malta a cheltuit o pondere sub medie din PIB (4,12%), dar peste media UE per elev, iar Slovacia a alocat exact media UE din PIB, dar cu 22% mai puțin per elev.
Cheltuielile mari nu garantează rezultate mai bune la competențe de bază
Cheltuielile mai mari pentru educație nu se traduc automat în rezultate mai bune. În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematică, ambele procente fiind în creștere față de 2012. Țările care investesc mai mult per elev tind să obțină rezultate mai bune la matematică, însă legătura nu este directă.
Disparitățile socio-economice rămân semnificative: în testarea PISA 2022, 48% dintre elevii din cel mai dezavantajat sfert al populației UE au avut rezultate insuficiente la matematică, față de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert.
Schimbările demografice ar putea influența modul de finanțare a educației. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că, până în 2030, UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți cu vârste între 3 și 18 ani față de 2022, ceea ce ar putea permite creșterea investițiilor per elev.
Cele mai mari scăderi ale populației școlare sunt anticipate în Italia (13%), Grecia (12%) și Spania (11%), în timp ce Germania ar putea înregistra o creștere de 9%.
Potrivit Comisiei Europene, dacă bugetele pentru școli vor ține pasul doar cu inflația anuală de 2%, cheltuielile per elev ar putea crește în medie cu 19% până în 2030.
Raportul subliniază că îmbunătățirea competențelor de bază ar putea sprijini productivitatea, inovarea și creșterea economică, estimând că PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare în 2030 dacă mai mulți tineri ar atinge un nivel suficient de competențe de bază.
