Prețurile cresc, economia nu: România riscă să rămână în „îngheț economic”

România a intrat oficial în stagflație, potrivit unei analize realizate de think tank-ul economic Frames, citată de Economica.net.

Economia românească a produs în trimestrul II din 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în trimestrul II din 2025. În termeni reali, însă, a produs cu 0,4% mai puțin, scrie Agerpres.

„Diferența dintre cele două cifre – deflatorul PIB, care a fost de 11,2% – este definiția tehnică a stagflației. Toată creșterea aparentă a economiei este preț. Nimic din ea nu este volum”, arată analiștii de la Frames.

Pe semestru, imaginea este identică: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar în scădere reală cu 0,7%. Pe seria ajustată sezonier, care elimină efectele de calendar și este urmărită de analiști pentru trend, contracția anuală este de 2% în trimestrul II și de 1,6% pe semestru.

Seria ajustată sezonier a PIB-ului, comparată cu trimestrul precedent, arată 98,1 în trimestrul IV din 2025, 99,9 în trimestrul I din 2026 și 100 în trimestrul II din 2026. „Tradus: o cădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an și o stagnare perfectă în trimestrul al doilea”, spun analiștii Frames.

Cumulat, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025. Tehnic, România a evitat recesiunea la limită, prin zero în trimestrul II, dar economia nu a mai crescut de un an, iar punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală – majorarea TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării la energie – a început să producă efecte.

Comerțul, industria și IT-ul trag economia în jos, construcțiile o mai țin în picioare

Cea mai grea lovitură vine din blocul comerț cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante – 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, tăind 0,9 puncte procentuale din PIB. Industria, cu 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum și a mai scăzut PIB-ul cu 0,5 puncte.

Informațiile și comunicațiile, sectorul invocat de un deceniu drept motor al modernizării, au pierdut 3,5% din volum, iar tranzacțiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administrația publică, învățământul și sănătatea, luate împreună, au pierdut 1,7% – efect direct al restrângerii cheltuielilor publice.

Pe partea pozitivă rămân trei ramuri, toate cu pondere mică în economie: construcțiile au crescut cu 12,3% în volum și au adăugat 0,7 puncte procentuale, dar cântăresc doar 6,2% din PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au urcat cu 11,7%, cu o pondere de 4,3%, iar agricultura a crescut cu 3,5%, cu o pondere de 1,7%.

Valoarea adăugată brută totală a scăzut, în ansamblu, cu 1,0 punct procentual, iar ceea ce a limitat contracția PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. „O parte din diferența dintre o economie care scade cu un procent și una care scade cu șapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult”, arată analiza.

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, a scăzut în volum cu 2,5% și a tăiat singură 1,5 puncte procentuale din PIB, contribuția ei negativă urcând la 1,9 puncte în trimestrul II. „Este cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic”, atrag atenția analiștii Frames.

În oglindă, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum, adăugând 2,4 puncte procentuale pe semestru și 4,1 puncte în trimestrul II, iar consumul colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6%. Efectul lor a fost însă aproape integral anulat de variația stocurilor, care a scăzut PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru – semnalul clasic al unei economii în care cererea s-a oprit brusc, iar producătorii nu mai reînnoiesc stocurile.

Exportul net a mai tăiat 0,1 puncte, importurile crescând cu 1,6% în volum față de 1,3% la exporturi, iar balanța comercială rămâne un deficit structural de aproape 50 de miliarde de lei numai în șase luni.

Inflația de bază crește deși economia se contractă, avertizează BNR

„Pe partea de consum, inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum a atins vârful ciclului în mai, la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie și a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-șoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieșit din comparația an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Banca Națională a revizuit prognoza de inflație în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% și apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-țintă împinsă în ultimul trimestru din 2027.

Avertismentul din raportul de august al băncii centrale este cel care contează cel mai mult pentru diagnostic: inflația de bază continuă să crească deși economia se contractă, exact ceea ce separă un episod inflaționist obișnuit de stagflație, consideră analiștii.

Politica fiscală nu poate stimula economia, potrivit analizei: deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB, fiind proiectată la 61,6% anul acesta și 63,4% în 2027.

„Execuția la șapte luni arată un deficit de 2,34% din PIB, o performanță remarcabilă realizată de Alexandru Nazare”, afirmă Negrescu. Potrivit analizei, absorbția fondurilor europene, în special din PNRR, este singura explicație pentru cele 10,9% creștere a formării brute de capital fix. „De aceea spunem că miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cei 20 de miliarde de euro pe care îi mai avem în fondurile de coeziune. Pentru intervalul 2021-2027 avem la dispoziție 31 de miliarde de euro din care n-am luat decât aproximativ 10 miliarde până acum. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei”, atrage atenția Adrian Negrescu.

Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă – curent, gaze, gigacalorie, apă – riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027.

Singura veste bună, spun analiștii Frames, este că economia supraviețuiește tuturor provocărilor, reziliența mediului de business fiind remarcabilă având în vedere condițiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflația ridicată, dinamica negativă a vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia, cu peste 20 de ani de existență.