Pe scurt:
Centrala de la Cernavodă rămâne oprită, iar România riscă să importe masiv energie și să plătească prețuri mai mari la facturi.
România intră în luna octombrie cu probleme majore în sistemul energetic, după ce seceta a redus semnificativ debitul Dunării și a dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă.
Guvernul a decis să prelungească starea de alertă în energie cu încă 30 de zile, pentru a asigura siguranța alimentării cu energie, potrivit Adevărul.
Debitul Dunării scade, Cernavodă rămâne oprită, importurile cresc
Ministerul Energiei estimează că debitul Dunării ar putea ajunge în primele săptămâni din octombrie la doar 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă. Pentru zona Cernavodă, perioada 15-22 octombrie este considerată deosebit de sensibilă, deoarece nivelul apei ar putea atinge praguri critice pentru alimentarea sistemului de răcire al centralei nucleare.
Primul reactor de la Cernavodă a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea în august. Împreună, cele două unități reprezentau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă produsă în România. În lipsa acestora, țara poate ajunge să importe aproape 2.000 MW în perioadele de consum ridicat, ceea ce pune presiune suplimentară pe prețurile plătite de consumatori.
În paralel, producția din surse regenerabile este estimată să scadă în prima parte a lunii octombrie, iar centralele pe cărbune pot furniza cel mult 1.200 MW. Noua hotărâre de Guvern permite pornirea unor grupuri energetice aflate în rezervă și utilizarea unor unități care pot funcționa cu combustibili alternativi.
Prețuri mai mari la energie și posibile restricții pentru consumatori
În cazul în care situația se agravează, autoritățile pot decide reducerea sau oprirea exporturilor de energie și, în scenariul unei crize severe, introducerea de limitări ale consumului pentru anumite categorii de utilizatori.
O consecință directă a acestei situații este creșterea costurilor pentru energia cumpărată de furnizori. Ofertele din comparatorul ANRE au crescut în ultima perioadă, iar în funcție de zonă și furnizor, prețurile pot ajunge la 1,9 lei/kWh sau chiar pot depăși 2 lei/kWh.
„Ieșirea din portofoliul unor clienți a energiei achiziționate la prețuri nici de la Nuclearelectrica și înlocuirea acestei energii cu energie achiziționată din import ca urmare a situației create de debitul scăzut al Dunării, a semnat alte costuri pe care furnizorii le-au avut în ultimele două luni, costuri care vor fi recuperate prin ofertele viitoare de la consumatorii casnici.”
Un alt comentariu din sectorul energetic subliniază: „Energia, mare handicap! Îl are Europa și noi exponențial. Este un eșec instituțional și de politici economice”.
Potrivit estimărilor, reactoarele de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune în jurul jumătății lunii octombrie, dacă debitul Dunării va permite acest lucru. Până atunci, România va depinde de producția din alte surse și de importurile de energie.
Situația actuală continuă seria de probleme apărute după oprirea centralei, așa cum s-a întâmplat și în urmă cu două luni, când România a rămas fără energie nucleară de la Cernavodă pentru cel puțin 10 zile.
