Pe scurt:
Numărul vârstnicilor din România crește rapid, iar diferențele regionale devin tot mai vizibile. INS avertizează asupra presiunii pe sistemul de pensii și sănătate.
Procesul de îmbătrânire demografică din România se accentuează, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 1 ianuarie 2026.
Numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste a ajuns la 3.903.200, ceea ce reprezintă 20,5% din populația rezidentă totală, estimată la 19.041.300 de persoane, potrivit Libertatea.
Dintre vârstnici, 1.554.629 sunt bărbați (16,7% din totalul bărbaților rezidenți), iar 2.348.600 sunt femei (24,1% din totalul femeilor rezidente). INS a publicat aceste date cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, subliniind că, din totalul vârstnicilor, peste 1,5 milioane sunt bărbați și 2,3 milioane sunt femei.
Analiza INS evidențiază diferențe regionale importante. Cele mai mari ponderi ale vârstnicilor la nivel național se regăsesc în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, fiecare cu peste 15,8% din totalul seniorilor, urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%).
Sud-Vest Oltenia și Sud-Est au cele mai îmbătrânite populații locale
Raportând numărul vârstnicilor la populația totală din fiecare regiune, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est conduc, cu peste 22% persoane de peste 65 de ani din totalul local. Sud-Muntenia, Vest și Centru depășesc 20%, iar Nord-Est și Nord-Vest au peste 19%. Zona cu cea mai mică pondere de vârstnici rămâne București-Ilfov, unde doar 18,1% din populație are peste 65 de ani, susținută de migrația internă a tinerilor și dinamica economică.
Vârsta medie și vârsta mediană din România rămân sub media Uniunii Europene, dar ambele cresc constant de 14 ani. Un indicator relevant pentru presiunea pe sistemul public este indicele de îmbătrânire demografică, care a ajuns la 135,9 vârstnici la 100 de tineri sub 15 ani, semnalând un dezechilibru structural între generații.
Gospodăriile conduse de vârstnici și presiunea pe sistemul de pensii
Structura gospodăriilor reflectă această realitate: 35,3% dintre gospodării sunt conduse de persoane de peste 65 de ani, pe locul doi după cele conduse de persoane între 25 și 49 de ani (36%). Din perspectiva statutului ocupațional, cele mai multe familii sunt de salariați (47,6%), urmate de cele de pensionari (39,3%).
În sistemul public de pensii, datele INS pentru 2025 arată un număr mediu total de 4,91 milioane de pensionari de asigurări sociale, dintre care 3,82 milioane sunt pensionari pentru limită de vârstă. Între 2021 și 2025, numărul total al pensionarilor de asigurări sociale a scăzut cu 3,2% (162.000 de persoane), însă pensionarii pentru limită de vârstă au crescut ușor cu 0,4% (14.000 de persoane).