Pe scurt:
Crestele Făgărașului au „albit” după primele ninsori, iar fotografii au surprins contraste spectaculoase între iarnă și toamnă în Transilvania.
Primele ninsori de la sfârșitul lunii septembrie au transformat crestele Munților Făgăraș într-un peisaj de iarnă, în timp ce la poalele masivului, dealurile și satele din zona Sibiului rămân în culorile calde ale toamnei. Potrivit Adevărul, stratul subțire de zăpadă depus pe cele mai înalte vârfuri a fost vizibil dinspre Valea Oltului și Sibiu, oferind unele dintre cele mai fotogenice priveliști din țară.
În căldările glaciare, precum cea a Bâlei, traversată de Transfăgărășan (DN7C), petecele de zăpadă au rezistat chiar și în lunile de vară. În cel mai înalt punct al șoselei, la 2.042 de metri, lângă Lacul Bâlea, turiștii au găsit zăpadă pe tot parcursul anului, atât pe malul lacului glaciar, cât și sub crestele străpunse de tunelul Bâlea–Capra. Ninsorile recente au acoperit din nou crestele, iar munții, vizibili de la zeci de kilometri, au „albit”.
Fotograful Claudiu Nelega a mers pe Valea Hârtibaciului pentru a surprinde în imagini piscurile înzăpezite ale Făgărașului. Din zona satului Fofeldea, dealurile în nuanțe de toamnă și satele cu biserici vechi oferă perspective spectaculoase spre munții care se înalță la orizont. „A venit toamna peste Colinele Transilvaniei. Creasta Făgărașului și-a tras un «fular» alb pentru lunile ce vor să vină, iar lumina caldă de apus coboară peste una dintre cele mai fotogenice și cunoscute biserici din zona Sibiului”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
În fotografiile sale se disting vârfurile Viștea și Moldoveanu, acoperite cu zăpadă. „Viștea și Moldoveanu! «Acoperișul României»… Nu era nimeni sus pe vârf”, a notat Nelega. De asemenea, a surprins Vârful Vânătoarea lui Buteanu, care străjuiește căldarea glaciară a Bâlei, și Vârful Negoiu. „Vârful Negoiu, al doilea după Moldoveanu, dar mai frumos, zic eu. Și aici cineva încă admira, de pe vârf, apusul”, a adăugat fotograful. Seria de imagini include și o perspectivă spre Vârful Suru, deasupra pajiștilor cu cirezi.
Munții Făgăraș, cu cele mai înalte creste alpine din România, se întind pe o distanță de peste 70 de kilometri, de la vest la est, ca o „spinare” a Carpaților. Opt dintre piscurile masivului depășesc 2.500 de metri, cel mai înalt fiind Vârful Moldoveanu, cu 2.544 de metri. Culmile, adesea acoperite cu zăpadă, pot fi admirate de pe Autostrada A1, dinspre vestul țării spre Sibiu.
La vest, Defileul Oltului, lângă Turnu Roșu, marchează limita Munților Făgăraș, iar la est masivul ajunge până la Valea Dâmboviței, dincolo de care se ridică Munții Piatra Craiului și se deschide Culoarul Rucăr–Bran. Orașul Făgăraș se află la poalele nordice ale masivului, în Țara Oltului. Principalele „porți” spre creste și lacuri glaciare sunt localitățile Avrig, Porumbacu de Sus, Cârțișoara, Arpașu de Sus, Victoria, Sâmbăta de Sus și Lisa, regiunea fiind traversată de râul Olt și Drumul Național 1 Sibiu–Brașov.
Lacul Bâlea, situat la peste 2.000 de metri altitudine, este una dintre cele mai populare atracții din Făgăraș, având o suprafață de 4,7 hectare și o adâncime de 11 metri, înconjurat de creste ascuțite care formează o rezervație naturală. Dincolo de creastă, la 2.230 de metri, se află Lacul Capra, aproape la fel de cunoscut. În masiv există peste 60 de lacuri glaciare, însumând aproximativ 24 de hectare de luciu de apă. Cel mai înalt lac din țară, Tăul Mioarelor, se află la 2.282 de metri altitudine.
Pe versantul nordic se remarcă lacurile Urlea, Viștișoara, Podragu Mare, Podragu Mic, Podrăgel, Bâlea, Tăul Buteanului, Doamnei și Avrigului, iar pe cel sudic, Călțun, Capra, Caprița, Buda, Iezerul Podu Giurgiului și lacurile din Valea Rea. Pe culmea Făgărașului se găsesc Lacul Cerbului și Lacul Brătila.
Imagini similare cu primele ninsori pe crestele Făgărașului au fost surprinse și la Bâlea Lac și Podragu, unde primii fulgi de nea au fost observați la finalul lunii septembrie.
