Marți, 16 iunie 2026, este o zi obișnuită de vară în calendarul bisericesc. În Sibiu, unde turla bisericii evanghelice, catedrala ortodoxă și lăcașurile catolice se privesc de secole peste acoperișuri, fiecare cult marchează ziua în felul său. Astăzi, ortodocșii și greco-catolicii îl pomenesc pe Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, romano-catolicii sunt într-o zi de rând a Timpului de peste an, iar evanghelicii se află în săptămâna de după a doua duminică după Trinitate.
La ortodocși și greco-catolici
Sfântul cinstit cu cinste deosebită astăzi este Neofit Cretanul, mitropolit al Țării Românești în secolul al XVIII-lea. Originar din insula Creta, de unde îi vine și numele, Neofit a ajuns să păstorească Biserica din spațiul românesc într-o vreme de mari frământări. S-a remarcat ca un ierarh cărturar și apropiat de credincioși, care a sprijinit tipărirea de cărți bisericești și a vegheat la buna rânduială a Mitropoliei. Tradiția îl așază între ierarhii martiri, păstrându-i amintirea ca model de păstor jertfelnic. Calendarul îl însemnează cu cruce albastră, semn al unei prăznuiri însemnate, dar fără caracterul marilor sărbători cu cruce roșie.
Tot astăzi sunt pomeniți Sfântul Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei, Sfântul Sfințit Mucenic Marcu, Episcopul Apoloniadei, și Sfântul Cuvios Moise de la Optina, unul dintre marii stareți ai vestitei mănăstiri rusești Optina, cunoscut pentru blândețea și darul povățuirii duhovnicești.
La romano-catolici
În calendarul roman, ziua de 16 iunie 2026 este o zi de rând (feria) din a unsprezecea săptămână a Timpului de peste an. Acest răstimp liturgic, marcat de culoarea verde, nu este legat de o sărbătoare anume, ci de parcurgerea treptată a Evangheliei și a rugăciunii de zi cu zi. Pentru credincioșii romano-catolici din Sibiu, este o zi de rugăciune obișnuită, fără solemnitate sau pomenire deosebită a unui sfânt.
La evanghelici (luterani)
Tradiția luterană, prezentă la Sibiu de aproape cinci secole prin comunitatea săsească, nu cinstește sfinți zi de zi, ci pune accentul pe ritmul duminicilor și al marilor sărbători din anul bisericesc. Săptămâna aceasta urmează celei de-a doua duminici după Trinitate, perioadă în care predicile și cântările se opresc adesea asupra chemării lui Dumnezeu adresate fiecărui om. Bisericile fortificate din jurul Sibiului și catedrala evanghelică din centru rămân mărturii vii ale acestei credințe care a modelat orașul.
Tradiții și superstiții populare
Mijlocul lunii iunie este, în satele din jurul Sibiului, vremea muncilor de vară și a primelor coaceri.
- Se spune din bătrâni că vremea din aceste zile arată cum va fi recolta de la sfârșitul verii.
- În tradiția populară, gospodarii nu lăsau fânul tăiat sub rouă peste noapte, crezând că își pierde puterea de hrană.
- Tot din bătrâni se zice că rugăciunea către ierarhii pomeniți în aceste zile aduce înțelepciune în luarea hotărârilor importante ale casei.
Posturi și dezlegări
Ziua de marți, 16 iunie, este zi de post, însă cu dezlegare la pește. Astfel, credincioșii ortodocși care țin rânduiala postului pot pune pe masă pește, păstrând totodată cumpătarea proprie zilelor de post.
Ce sărbători urmează
În zilele care vin, calendarul ortodox însemnează cu cruce roșie:
- 21 iunie – Sfântul Mucenic Iulian din Tars și Sfântul Mucenic Afrodisie;
- 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica) și Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
- 28 iunie – Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan, împreună cu Sfântul Mucenic Papias.
Dintre acestea, Sânzienele de pe 24 iunie sunt poate cea mai îndrăgită sărbătoare populară de vară, întâmpinată în satele din jurul Sibiului cu flori, cununi și obiceiuri vechi.
Rubrică realizată de redacția Ora de Sibiu pe baza calendarelor oficiale ale cultelor.
