După cutremurul de marți seara din Mexic încă se numără victimele, și încă, prin minune, sunt scoși oameni în viață dintre dărâmături. Alții însă au fost ceva mai norocoși- casele nu li s-au prăbușit, dar au trăit aceleași experiențe cumplite. O sibiancă ce trăiește de câțiva ani în Ciudad de Mexico și-a văzut moartea cu ochii. A povestit în exclusivitate pentru Ora de Sibiu cum a trăit cutremurul de marți și cum a crezut că atunci se termină viața.
De la simulare, la realitate
Simona Cârneală este o sibiancă de 35 de ani. De aproape 6 ani trăiește în capitala Mexicului, în Ciudat de Mexico. Spune că știa că zona este una seismică, însă până acum nu a fost confruntată cu un cutremur atât de puternic. ”Au mai fost cutremure, însă de o intensitate mult mai mică. Și cel din 7 septembrie s-a simțit, dar nu atât de tare, pentru că epicentrul a fost la distanță mai mare”, spune Simona.
Simona povestește că marți s-au comemorat victimele cutremurului din 1985, devastator pentru Ciudad de Mexico. ”La ora 11 au sunat sirenele, am ieșit cu toții afară, am povestit cu vecinii, după care ne-am întors în casă. Eram eu cu băiețelul meu de 8 luni și cu dădaca. Am schimbat copilul, i-am dat să mănânce…când la un moment dat a început să se miște totul în jurul nostru”, își amintește Simona.
Minutul care putea să termine tot
”Nu s-au auzit sirenele, nu știu de ce…așa că am fost luate prin surprindere atunci când a început cutremurul. Am început să mă panichez, am fugit la băiețel, l-am luat, și împreună cu bona am vrut să ieșim din apartament pe ieșirea de urgență, dar ușa se blocase. Între timp totul se mișca din ce în ce mai tare, intrasem în panică și nu știam ce să fac. Nu m-am gândit niciodată la un loc sigur din casă unde m-aș putea adăposti dacă s-ar întaâmpla așa ceva. Ne-am pus pe jos lângă insula din bucătărie. Pereții trozneau, se crăpau, ieșea praf…s-au deschis sertarele, ușile de la balcon, frigiderul se mișca aât de tare încât am crezut că o să cadă pe noi. Totul se mișca îngrozitor, se auzeau trosnituri…a fost înfiorător”, își continuă Simona povestea.
Sibianca spune că în acele momente a crezut că atât i-a fost dat să trăiască. ”Bona a început să se roage, vorbea în spaniolă foarte tare, eu nu am putut să fac nimic. Nici să mă rog, nici să mă gândesc cum am putea scăpa, nimic…am pus băiețelul între noi și nu mă puteam gândi decât că atunci se va termina viața mea, că vom muri acolo și asta a fost tot…a fost îngrozitor, am avut senzația că a durat foarte mult. Nici nu știu cât a durat efectiv cutremurul, undeva în jurul unui minut…”, își amintește Simona clipele de coșmar.
Panica de după
După ce pământul nu s-a mai mișcat, Simona a reușit să iasă din apartament. În fața blocului vecinii erau la fel de speriați ca și ea. Mirosea puternic a gaz pentru că se spărsese o conductă, așa că au plecat cu toții într-un parc din apropiere. ”Ce am văzut după aceea este groznic. În parc s-a adunat multă lume, erau foarte mulți cu copii mici. O femeie fugise din spital cu copilul născut de trei zile. Lumea era panicată, plângea, nu se putea comunica. Am stat acolo până la șase seara. Soțul meu a venit, a intrat în casă și a luat câte ceva, duă care am mers la un hotel peste noapte. Nu ne-am simțit în siguranță să ne întoarcem în apartament”, spune Simona.
Imagini apocaliptice
Simona locuiește în zona La Condesa y la Roma, o zonă bună din Ciudad de Mexico, dar una dintre cele mai afectate. Încă o dată, Simona a fost norocoasă. ”Blocul în care locuiesc este nou, construit acum 8 ani. Are cinci etaje, iar eu locuiesc la etajul 3. S-au crăpat pereții, însă nu la fel de tare ca în alte părți. Trebuie să vină cei de laProtecția Civilă să îl verifice, a fost și arhitectul care l-a proiectat și a spus că este sigur, ne putem întoarce acasă. În jurul nostru însă, la distanță de două străzi, sunt blocuri prăbușite, altele care acum stau să cadă….sunt niște imagini de coșmar”, spune Simona.
Simona spune că în cartierul ei, locuitorilor unui bloc li s-a permis să se întoarcă în apartamente, iar după 59 de minute blocul s-a prăbușit.
Solidaritate impresionantă
Mexicul încă este în stare de șoc. Echipele de salvatori caută în continuare sub dărâmături. ”Tot aici, undeva lângă mine, salvatorii au găsit după vreo 24 de ore doi supraviețuitori, unul era în lift. Încă mai găsesc oameni în viață, iar din păcate pe unii îi scot morți. M-a impresionat însă solidaritatea extraordinară a mexicanilor, felul în are s-au mobilizat pentru a se ajuta unii pe alții. Sunt puncte în care se strâng ajutoare pentru cei care au rămas fără case, se stă la coadă ca să se doneze. Este un astfel de punct chiar lângă blocul meu. Am dat și noi ce am avut prin casă- pături, lapte praf, medicamente…Organizarea nu este chiar bine pusă la punct pentru că se aduc foarte multe lucruri, dar solidaritatea și compasiunea mexicanilor m-au uimit, este emoținant să vezi cum se ajută”, povestește Simona. Sibianca povestește că restaurantele oferă mâncare gratuit victimelor cutremurului, iar hotelurile cazare gratuită celor care au rămas fără adăpost.
Se vorbește de replici puternice
A doua zi după cutremur, sibianca spune că s-a gândit să plece în alte locuri mai sigure, pentru că se vorbește de replici care vor veni. ”Ne-am uitat după bilete de avion, am vrut să plecăm la Cancun sau la New York, dar până la urmă am rămas aici. Se vorbește la televizor, în social media despre o replică ce va urma și care va fi mai puternică decât cutremurul de marți. Sunt îngrozită, mă gândesc ce trebuie să fac dacă se va întâmpla asta. Aici sirenele sună cu 15 secunde înainte de a se produce cutremurul, și îmi fac planul ce trebuie să fac în răstimpul ăsta dacă se va mai întâmpla ceva”, spune Simona.