XXL sau Fat Pig, spectacol prezentat în cea de-a șaptea zi a Festivalului Internațional de Teatru, în Sala de sport a Colegiului Național Octavian Goga, este o piesă despre incapacitatea noastră de a ne asuma o relație cu cineva diferit. Regizorul Cristi Juncu a pus în scenă piesa lui Neil LaBute, la Teatrul Act. Raluca Vermeșan, actrița distribuită în rolul Helen din acest spectacol, a luat anul acesta premiul UNITER pentru cel mai bun debut. Alături de ea, Tudor Istodor, amîndoi joacă admirabil, punîndu-ne față în față cu propriile prejudecăți, cu cinismul de a nu îl accepta pe celălalt așa cum este, fie supraponderal, infirm sau cu orice dizabilitate. Pînă la urmă, fericirea nu mai este trăirea ta personală alături de omul pe care îl iubești ci ceea ce gîndesc cei din jur că ar trebui să fie idealul tău.Primul spectacol pus în scenă la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu pe care îl văd în prezenta ediție de Festival a fost Visul unei nopți de Shakespeare, în regia lui Gavriil Pinte, jucat în curtea interioară a Muzeului de Istorie. Intenționat am ales spectacolele altor companii teatrale, urmînd să mă bucur ulterior de producțiile locale. Miza spectacolului este rolul teatrului și al actorilor, subiect ce apare în multe dintre piesele lui Shakespeare. Atunci cînd viața este o scenă și fiecare actor, putem asista la teatru în teatru, la visul în vis, tablourile repetîndu-se sau schimbîndu-se între ele la infinit. Vedem pasaje importante din Hamlet și din Visul unei nopți de vară, totul putînd fi înlocuit în orice moment, la voia actorilor. Asistăm la o înșiruire de momente amuzante, de multe ori tratate caricatural, sau dramatice, și la o debordantă fantezie scenografică (Roxana Ionescu). Personal, mi-a plăcut mult Dan Glasu, în momentele de interpretare clasică, în rolul lui Claudius, rege al Danemarcei, după ce și-a ucis fratele.
Intim, spectacol din cadrul Proiectului de Practică Teatrală, Asociația Centrul Multimedia Teatru 74 – Teatrul AșA (Aici și Acum), regizat de Cristina Bojan, este o succesiune de scurte tablouri contemporane, incursiune în viața intimă a personajelor, unde fiecare înșeală pe fiecare, din interes, plictiseală, curiozitate, în multiple combinații. Fără a avea pretenția de mare dramă, este foarte actual. La ieșirea din sală, m-am amuzat să îl aud pe un tînăr, în spatele meu, vorbind cu cineva la telefon și spunîndu-i că s-a recunoscut în fiecare tablou. Trist dar adevărat…
[wpg_thumb]