trecut viitor sub arini

Reamenajarea Parcului Sub Arini este subiectul momentului de discuție printre sibieni. După ce Primăria Sibiu a făcut publice planurile și ideile de modernizare, multe voci au spus că sunt prea multe betoane, că de ce se taie pomi, că ar trebui mai multă iarbă. Povestea parcului Sub Arini însă se întinde cu mulți ani în urm și ar trebui adusă în actualitate.

CITEȘTE ȘI: Iaz, hamace și zonă de spectacole – Câteva din detaliile ce vor schimba peisajul în Parcul Sub Arini

Tudor St. Popa, președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului a făcut o analiză (VEZI AICI DETALII) a ceea ce a însemnat parcul sub Arini și a cea ce ar putea de veni. Cu plusuri și minusuri.

  • Trecut

Povestea parcului Sub Arini începe în 1856 prin decizia municipalităţii ca acestei promenade, pe care sibienii o foloseau cel mai mult pentru plimbări, să i se dea un aspect demn capitalei țării și să o prelungească până la Dumbrava. La acel moment, zona era un teren viran situat între fortificaţiile Steaua şi Josephin, iar după pierderea funcţiunii militare a fortificaţiilor, începe amenajarea parcului de tip englezesc, înconjurat de pini și semănat cu iarbă, creându-se astfel un ,,loc mare de odihnă’’.

Responsabil cu primele lucrări de amenajare a locului de relaxare a fost desemnat inginerul Wolfgang Seifried ce realizează cele două alei principale și, câțiva ani mai târziu, ridică digul și podul peste râul Trinkbach.

sub arini plan

Un mare avânt cunoaște Parcul Sub Arini începând cu anul 1882, de când Societatea pentru Înfrumuseţarea Oraşului preia amenajarea parcului și plantează diferite specii de arbori şi arbuşti, transformând zona într-un adevărat parc dendrologic. Pe lângă fântâna arteziană, se construieşte şi prima seră de plante autohtone și exotice, iar după anul 1898 apare aici și un pavilion de muzică ce va fi utilizat pentru concerte susținute de către fanfara militară. În 1929, odată cu împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Înfrumuseţarea Oraşului, este amplasat în parc monumentul organizației ce se află și astăzi lângă rozariul cu flori.

sub arini

În sec. XX se amenejează lacul cu nuferi şi alpinetul cu flori de colţ. În vremea comunismului, parcul își urmează direcția de grădină botanică, fiind în continuare făcute lucrări de plantare şi de organizare a spaţiului verde, astfel încât numărul total al acestora ajunge la 680. Tot atunci se realizează asfaltarea aleilor și înlocuirea podurilor de lemn cu unele de beton.

  • Prezent

În parcul Sub Arini există acum 26 de specii de arbori exotici şi 35 indigeni. De o deosebită valoare ştiinţifică şi decorativă sunt speciile exotice, atât cele din Extremul Orient (ginkgo, arborele vieţii, magnolia), cât şi cele din America de Nord (molid înţepător, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar roşu şi stejar de baltă, nuc negru, arbore de lalea, roşcov de Canada, arţar american şi arţar de zahăr, gladice, catalpa). Cei mai bătrâni arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani.

poze in sub arini

Pentru realizarea actualelor lucrări de reamenajare a parcului, a fost documentață și măsurată toată vegetația, fiind identificați în jur de 25 de arbori uscați ce vor fi tăiați. În schimb, vor fi plantați alții noi, chiar și 11 specii ce acum nu se regăsesc în parc: Salix babylonica, Pseudotsuga menziesii, Tsuga canadensis, Taxus baccata, Abies alba, Gingko biloba, Abies nordmaniana, Pinus strobus, Pinus nigra, Pinus sylvestris, Fagus sylvatica.

După lucrări, 129 de arbori vor fi iluminați decorativ, iar 580 vor avea irigare prin picurare.

  • Viitor

Supunându-se regulilor spațiilor verzi, în parcul Sub Arini nu ar avea voie să apară zone construite în mai mult de 10% din suprafața totală. Și prin zone construite mă refer inclusiv la alei, borduri, stâlpi de iluminat sau fundațiile băncilor amplasate în parc sau chiar ale coșurilor de gunoi.

plan sub arini

Proiectul de amenajare a parcului promite câteva construcții noi, cum ar fi o platformă de belvedere și un amfiteatru pentru care, însă, proiectanții propun utilizarea micropiloților metalici montați prin înșurubare, în locul fundațiilor uzuale de beton. Pentru înșurubarea acestor fundații nu sunt necesare săpături și distrugerea solului, așa cum s-ar întâmpla pentru niște fundații obișnuite, dar trebuie totuși avut grijă să nu rupă rădăcinile arborilor din zonă. Puțini folosesc în România astfel de elemente de fundare, dar în clipul de mai jos găsești informațiile necesare pentru a înțelege cum funcționează.

Zona de belvedere va fi construită cu acces din aleea de la nivelul șoselei, chiar lângă podul de pe str. Avrig.

De pe platforma de belvedere ar trebui să observi iazul propus la baza podului. Am fost ieri în plimbare prin parc și zona este cu destul de multă vegetație ce cu siguranță va obtura vederea spre parc. Probabil că o parte va fi defrișată, dar arborii se promite că vor fi păstrați și integrați în platforma ce se va construi aici.

zona ptr belvedere sub arini belverere sub arini

O nouă modificare importantă va fi despărțirea pistei de biciclete de trotuarul pietonal. În soluția propusă, bicicletele vor coborî paralel cu râul Trinkbach, imediat după restaurantul Bolta Rece, mergând pe toată lungimea parcului pe actuala alee, apoi trece tunelul de sub podul de la str. Avrig după care își continuă drumul tot pe lângă râu.

Deoarece bicicletele vor avea prioritate pe actuala alee folosită în general de grupuri de plimbăreți, este propusă o nouă alee pietonală ce va fi amenajată mult mai aproape de râu dar care la un moment-dat va trece apa și își va continua drumul până la actuala trecere de pietoni semaforizată de pe str. Avrig.

sub arini planificare

Atât aleea pietonală propusă cât și pista de biciclete vor fi amenajate cu pietriș stabilizat (beton permeabil), iar pe toată partea de vest, aleile actuale de pământ vor fi “pavate” cu mulch și scoarță decorativă. Aleile actuale de beton vor rămâne singurele betonate, dar acesta vor fi reabilitate.

Personal mă îngrijorează puțin amplasamentul găsit pentru amfiteatrul propus, deoarece va ocupa singura pajiște folosită acum pentru picnicuri. Cred că putea fi găsit un loc mai bun, poate chiar folosind configurația naturală a terenului pentru amenajarea gradenelor, așa cum se întâmplă chiar și acum în unele locuri.

zona eminescu sub arini pajiste pentru amfiteatru sub arini

În plus față de lucrările de mai sus, vor mai apărea un dirt park pentru bicicșiștii ce se adună în zona podului de lângă spațiul de joacă; va fi plantat un labirint din gard viu, pe pajiștea din fața stadionului; va fi reabilitat foișorul existent; spațiul de joacă va fi amenajat cu scoarță de copac și se scoate pietrișul existent; fântâna arteziană va fi înlocuită cu alta nouă ce va avea cel mai probabil un perete de sticlă; fântânile arteziene dezafectate din zona statuii lui M. Eminescu vor fi înlocuite cu o alta, construită la nivelul pavajului; va fi amenajată o alee senzorială; se va extinde sistemul de iluminat, inclusiv cu iluminat decorativ spre arborii considerați importanți și se va realiza o rețea de irigații în special pentru arborii ce se află de-a lungul aleilor betonate.

iaz sub arini

Aleea betonată dinspre Bdul. Victoriei rămână pentru a fi utilizată drept share-space, atât de pietoni cât și de alergători și bicicliști. Mobilierul urban va fi înlocuit și se va realiza un sistem unitar de informare și etichetare a arborilor.

Contractul de proiectare a parcului Sub Arini a fost câștigat de către firma Tehno Consulting Solution, din București, la valoarea de 251.071 de lei, la care se adaugă TVA. După finalizarea documentației, se preconizează ca lucrările să dureze 18 luni.

 

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Lasă un răspuns