tribunalul sibiu

Sibiul s-ar poate mândri cu clădiri, adevărate opere de artă. Dar, din păcate, hățișurile birocratice, schimbările politice sau cine știe ce alte interese au făcut ca aceste minunății arhitectonice să se deterioreze de la un an la altul și să nu fie ”exploatate” la adevărata valoare. Clădiri emblemă ajung astfel să fie distruse de nepăsare și neimplicare.

Arhitectul Tudor St. Popa  face o radiografie din care rezultă un top al celor mai frumoase clădiri ale Sibiului, care se degradează sub ochii sibienilor, cu binecuvântarea autorităților.

Locul 1: Reședința mitropoliților, Bulevardul Victoriei

Fosta reședință a mitropoliților, folosită ca Palat al Copiilor în vremea comunismului, se degradează vizibil an după an. Clădirea, inaugurată prin anii 1900, a fost introdusă pe Lista Monumentelor Istorice în ultima lună a lui 2018, după 19 ani de birocrație împiedicată și de proprietarul de drept al clădirii.

resedinta mitropoliti resedinta mitropolitilor

Istoria clădirii

Clădirea a fost proiectată de arhitectul sibian Carl Heinrich Eder, același care a proiectat și actualul Liceu de Artă de pe str. Al. Odobescu, aceea fiind prima clădire din Sibiu prevăzută cu curte interioară acoperită cu sticlă și metal.

Dacă aș fi fost mitropolit, m-aș fi mândrit să locuiesc într-o clădire istorică, restaurată exemplar. În schimb, clădirea a fost lăsată în paragină, iar Arhiepiscopia Ortodoxă a construit o altă resedință pentru mitropoliți, rupând o bucată din grădina seculară despre care vorbim acum. Este drept, fosta reședință, cu geamurile zidite și crăpături prin care îți intră mâna, nu are jacuzzi și parcare subterană, așa cum are noua clădire. Dar ar fi putut avea o grădină magnifică, cu mai multe specii de arbori ce depășesc 100 de ani, o curte de trandafiri grandioasă și o intrare monumentală, cu scări de piatră și balcon mare, flancat cu coloane. Fațadele, decorate în stil eclectic ar fi ieșit, oricum, în evidență mai mult decât turnulețul kitsch-os al clădirii noi.

resedinta mitropolitilor veche
Sursa foto: wikimapia.org

Ce sperăm

Dar să sperăm că fosta reședință a mitropoliților își va regăsi sclipirea de odinioară cât mai repede, deoarece Compania Națională de Investiții (CNI) a alocat o sumă frumușică pentru restaurarea clădirii. 5.233.849,47 lei au fost scoși la licitație pentru execuția lucrărilor de consolidare, reabilitare, restaurare, echipare imobil și mansardare în volumul podului existent.

Nu am văzut până acum făcute publice prea multe detalii cu privire la proiectul de restaurare a clădirii ce prevede realizarea unui Centru Multicultural în clădiriea fostei reședințe a mitropoliților.

1 1
Extras din memoriul de arhitectură realizat de SC Studio T Architect SRL

Conform documentelor publicate în caietul de sarcini prin care s-a scos la licitație restaurarea clădirii, Centrul Multicultural “Mitropolit Nicolae Bălan” se dorește a avea la parter un spațiu expozițional de 37 mp, o sală de conferințe de aproape 50 mp și secretariatul. Etajul va avea o sală de carte veche/ manuscrise/ digitalizare, o sală de rezidență cercetare, un studio de cercetare și o sală de workshop, fiecare având puțin peste 20 mp, plus o sală academică de 35 mp. Spațiul podului va fi amenajat ca sală de activități multimedia, proiecție de film și audiții muzicale ce va avea aproape 130 mp și se promite că va fi dotată cu aparatură de ultimă generație din domeniul audio-vizual.

terasa resedinta mitropolitilor

Terasa de peste intrarea în clădire se promite să fie readusă la designul inițial, ce avea pe fațada principală două scări pe traiectorie curbă ce ajungeau pe terasă direct de la nivelul curții. În anul 1961 s-au realizat lucrări ce au afectat aspectul fațadei inițiale, iar prin lucrările propuse acum se dorește ca scările de factură eclectică să fie refăcute conform proiectului clădirii, așa cum au fost ele gândite în anul 1901.

proiect
Extras din proiectul realizat de SC Studio T Architect SRL

Problema? Deși s-au alocat peste 5 milioane de lei, din fonduri publice, pentru readucerea la viață a acestei clădiri valoroase, la data de 1.11.2021 procedura a fost anulată deoarece nu s-a prezentat nici un ofertant la licitație.

Fapt pentru care mai avem de așteptat până să vedem primii muncitori pe Bdul. Victoriei.

Locul 2: Palatul de Justiție, Bulevardul Victoriei

Palatul de Justiție este dovada lipsei de interes a politicienilor pentru protejarea monumentelor istorice. Construit în doar 4 ani în prima decadă a anilor 1900, pentru reabilitarea clădirii se pare că avem nevoie de o viață de om. Au trecut deja 20 de ani de la începerea lucrărilor și, după cum arată clădirea, vor mai trece încă atâția până să o vedem re-inaugurată.

palatul de justitie
Foto Tudor St. Popa
palatul de justitie 1
Foto Tudor St. Popa

Stadiul lucrărilor de renovare

Planurile pentru reabilitarea Palatului de Justiție au începută prin 2002, atunci când s-a realizat prima expertiză tehnică, urmată de un studiu de fezabilitate realizat în 2007 și alocarea a 16 milioane de lei în anul 2008. Lucrările au început în anul 2011 și trebuia să fie încheiate în cel mult trei ani.

După începerea șantierului, s-au descoperit probleme mai mari la structura clădirii decât cele prevăzute în expertiza tehnică. Mai mult, clădirea a fost declarată monument și lucrările au fost sistate. În 2015, Guvernul a aprobat bugetul de 60 de milioane de lei pentru renovarea în noile condiții.

Toate aceste lucrări ar fi fost susținute financiar de Banca Mondială, printr-un împrumut accesat de Ministerul Justiției, dar lipsa de interes al celor de la București a dus la pierderea sursei de finanțare, deoarece acordul cu Banca Mondială a avut termen limita martie 2017.

palatul de justitie 2
Foto Tudor St. Popa

De la începutul șantierului, au fost cheltuiți 30 de milioane de lei pentru a aduce clădirea în starea în care se află acum – adică doar fațade și acoperiș, restul interiorului fiind cu totul distrus. Din 2011, Tribunalul Sibiu și-a desfășurat activitatea în trei clădiri închiriate ce putem spune că au fost amenajate de la zero:

2011-2014 Tribunalul s-a mutat în hala Redal de pe str. J. S. Bach ce a fost compartimentată total pentru a se putea muta aici Tribunalul, deoarece din clădire erau doar pereții exteriori. Pentru chiria acestui spațiu au fost plătiți 3.184.644,26 lei;

2014-2019 s-a mutat pe Calea Dumbrăvii, la nr. 30, unde s-a renovat total clădirea;

iar din 2019 Tribunalul funcționează în fosta clădire de birouri Independanța ce era părăsită deja de zeci de ani și a avut nevoie de o reabilitare totală, dotare și asigurarea securității. Chiria lunară în această clădire este de 321.750 lei, plus TVA.

Calculează tu cam cât au costat cele trei renovări totale și gândește-te ce s-ar fi putut face cu toți acei bani la fostul Palat de Justiți, de pe Bdul. Victoriei, rămas în paragină de ani de zile.

1 2
Foto Tudor St. Popa

Vor veni vreodată fondurile?

În tot acest timp, s-au perindat pe la guvernare 16 miniștri de la toate partidele politice, fiecare promițând terminarea lucrărilor și declarând Palatul de Justiție obiectiv prioritar. Tribuna anunța în ianuarie 2018 că lucrările vor fi finalizate în a doua parte a anului în 2019, conform ministrului justiției de la acea vreme, Tudorel Toader (PSD). De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic.

Ultimii ce au adus în discuție reabilitarea Palatului Justiției au fost cei de la USR – în urma unui amendament depus de către Dan Barna la legea Bugetului, pentru anul 2020 au fost prevăzuți 27 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor.

Cea mai recentă declarație privind data de începere a lucrărilor la Palatul Justiției a fost dată de Dan Barna în noiembrie 2021: “Avem studiul de fezabilitate actualizat, ar trebui ca în lunile următoare să fie demarată licitația pentru lucrări și să vedem că încep să lucreze muncitorii.”

Acum, ministrul justiției este exact același om ce era în funcție și în anul 2008 când a fost acordată prima finanțare dar și în 2011 când au început lucrările – Cătălin Predoiu (PNL). El a fost ministru al justiției din 2008 până în 2012, apoi din nou în perioada 2019-2020, ca de curând să fie repus ministru al justiției, începând cu 25 noiembrie 2021. Cătălin Predoiu este singurul ministru care a fost menținut în funcție în cinci guverne consecutive dar se pare că nu a fost de ajuns pentru Palatul de Justiție din Sibiu.

 Locul 3: Clădirea neoromânească de pe strada Constituției

Alfred Hugo Cernea este unul din arhitecții care au influențat arhitectura românească interbelică, stilul predilect preferat de el fiind cel Neoromânesc, devenit după Primul Război Mondial programul oficial de arhitectură al României Mari.

Arhitectul Alfred Hugo Cernea s-a născut într-o familie de imigranţi cehi, în Călimăneşti, dar a studiat la Şcoala de Arhitectură din Salzburg şi apoi la Academia de Arhitectură din Viena. După ce luptă în Primul Război Mondial, revine în România și primește cetățenia română în 1919, stabilindu-se definitiv la Sibiu.

casa constitutiei cladire constitutiei

El a proiectat și clădirea de pe str. Constituției ce este una dintre cele mai frumoase clădiri… părăsite. Clădirea este emblematică pentru stilul Neoromânesc, de factură Neobrâncovenească. Ea se păstrează nelocuită încă din anii 2000, de când a fost retrocedată vechilor proprietari. Există un administrator ce are grijă să nu fie vandalizată, dar clădirea necesită investiții majore pentru a fi readusă la strălucirea de altădată, nu doar de o conservare pasivă.

Potrivit izvoarelor cartografice, în jurul anului 1875 exista o altă clădire pe locul actualului imobil. La 1929, este intabulat dreptul de proprietate pentru Luiza și Friedrich Baumann.

casa constitutiei 1

Istoria clădirii este una foarte bogată și zbuciumată, urmările activităților desfășurate aici în trecut fiind încă vizibile. Construită ca locuință urbană de tip vilă, cu un parc în jurul clădirii centrale, a găzduit inițial Sanatoriul Dr. Bolintineanu, iar în noiembrie 1936 a devenit Clinica „pentru naşteri şi boli de femei” dr. Antal. Imobilul a fost naţionalizat în anul 1948 cu această funcţiune, devenind la scurt timp sediul Inspectoratului General Sanitar Sibiu, apoi grădiniţă, funcție păstrată până în anii 1990. În anul 2000 vila şi parcela au fost retrocedate familiei moștenitoare.

scari constitutiei
foto: Gabriel Ghizdavu

Cu geamurile sparte, țiglele zburate și urme de abandon, clădirea de 900 mp construiți și 5160 mp teren a fost scoasă la vânzare la prețul de 2 milioane de euro.

Reședința de vară a baronului Brukenthal, str. C-tin. Noica

Cine ajunge în Sibiu și caută să viziteze reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, va ajunge pe str. Constantin Noica în fața unei ruine, ce cu greu poate fi considerată demnă de un monument istoric de o așa importanță.

resedinta vara brukenthal resedinta vra baron brukenthal

Clădirea, este locuită dar poate fi considerată părăsită atât de către instituții cât și de proprietari. Este o rușine să spui că această clădire este o moștenire a baronului Brukenthal. La fel ca și pentru Palatul de Justiție, imediat după terminarea facultății de conservare-restaurare, am lucrat la întocmirea documentației pentru restaurarea elementelor de piatră a acestui monument istoric. Vorbesc de anii 2006-2008, adică în urmă cu mai bine de 15 ani. Evident că nu s-a întâmplat nimic de atunci.

resedinta vara brukenthal veche

Construită în perioada 1771-1772, casa de vară era proiectată precum un mic palat rococco, dar mult simplificat şi sobru – clădirea se remarcă drept reprezentativă pentru barocul târziu din Sibiu. Faţada este una ponderată, cu un portal aflat pe axul cetral ce era flancat de două coloane cu o bază înaltă. Una dintre coloane a fost distrusă în urma unui accident în anii 1950. De atunci, balconul de piatră stă într-un picior, chiar și balustrada de fier, decorată, fiind treptat distrusă de indiferență.

balcon resedinta vara brukenthal
Foto Tudor St. Popa

Confrom istoricului Răzvan Pop, interiorul clădirii avea la parter două bucătării, anexe şi camerele servitorilor. La etaj, erau amenajate apartamentele proprietarilor: dormitorul, camera de vizite intime, vizite alese, sufrageria, dormitoarele pentru invitaţii oficiali (aici aflându-se tabloul împăratului Joseph al II-lea) şi cabinetul de picturi unde se aflau 39 de tablouri.

Tavanele etajului sunt decorate cu stucatură, cele trei încăperi destinate vizitelor având realizate fresce semnate de Anton Steinwald, pictor cunoscut și pentru pictura murală din altarul Bisericii romano-catolice din Piaţa Mare dar și pentru alte lucrări din Sibiu și împrejurimi.

2 1
Sursa foto: www.razvanpop.ro

Rămânem cu istoria acestui loc, prezentul nu ne face deloc cinste.

Mai multe despre repere ale Sibiului, AICI

 

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Lasă un răspuns