sfantul ilie 1

Sfântul Ilie este sărbătorit de români pe 20 iulie, fiind o sărbătoare importantă pentru credincioși. În tradiția românească, acesta este cunoscut ca fiind unul dintre protectorii recoltelor și aducător de ploi.

Sfântul și marele Profet Ilie, cel întrupat în carne de la Dumnezeu, a primit puterea de a închide și de a deschide cerurile. Se spune că tatăl lui, în momentul în care avea să vină pe lume, a văzut o mulțime îmbrăcată în alb și i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu. Încă de mic ținea cu strictețe la toate poruncile și cuvintele lui Dumnezeu, scrie portalul de știri ziare.com

Sfântul Ilie a fost cel care, în vremea conducerii lui Ahab pe tronul regatului de Nord, a mers la el și i-a spus că Dumnezeu e viu, că trăiește și să nu mai cadă niciun strop de ploaie, decât prin cuvânt din gura lui.

Seceta se abătuse cu nenorocire peste tot ținutul, timp de trei ani. Dumnezeu nu a vrut să treacă peste cuvântul profetului său, dar nici nu își dorea moartea păcătoșilor săi, așa că i-a spus că acest lucru trebuie să înceteze.

Ilie se duce în fața conducătorului, cel care, cu o întreagă armată l-a căutat timp de trei ani, dar acesta a fost părăsit de puterile date de Dumnezeu, iar de teamă se ascunde. Obosit, flămând și însetat, un înger îl găsește în sălbăticie și îi oferă un urcior de apă și o pâine.

Dupa 15 ani de profetii, indeplinind misiunea pe care i-o incredintase Dumnezeu, Ilie se duse de la Galgalla Bethel, unde își luă haina din piele de oaie și a lovit apele Iordanului. În acel moment, Sfântul Ilie s-a urcat pe muntele Carmelului și a început să se roage pentru a aduce ploaie pe pământ.

Se spune că tunetele și fulgerele din această zi sunt date de pocniturile biciului Sfântului Ilie.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Ilie

În această sărbătoare, oamenii nu trebuie să facă treabă în gospodării, dar nici pe câmp, pentru a fi feriți de grindina și trăsnetele Sfântului Ilie. Cei care se împotrivesc, vor fi loviți de puterea sa de foc.

Dacă în această zi va ploua, atunci nu va fi un an secetos, iar oamenii se pot bucura de roadele câmpului, iar dacă în această zi va fi extrem de cald, atunci mânia Sfântului Ilie va lăsa peste ogoarele localnicilor o urmă de foc, iar pământul va fi neroditor.

De asemenea, se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor ramuri de salcie pentru a fi feriți de trăsnete.

Potrivit tradițiilor, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, gospodinele merg la cules de plante care se folosesc pentru leacuri. Cea mai căutată plantă este busuiocul. Acesta se pune la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot în această zi, se adună plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

În ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu ceapă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură goale, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Se spune că, dacă în noaptea de Sfântul Ilie visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu tineri frumoși. Însă, dacă visau cânepă uscată, se vor mărita cu oameni bătrâni.

De Sfântul Ilie, oamenii dau de pomană în sufletele celor morți. Femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dau de pomană merele căzute. Se mai spune că în această zi nu trebuie să tai cu cuțitul, pentru că în următoarele șapte zile vor fi furtuni cu grindină.

La sate, apicultorii recoltează mierea albinelor de Sfântul Ilie. Recoltarea se face doar de bărbații îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, deoarece femeile nu au voie să intre în stupină.

După ce mierea este recoltată, rudele și vecinii sunt invitați acasă pentru a gusta din mierea proaspătă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Această masă festivă are menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Comentariu