Sibienii Adrian Tîmplaru și Alex Bodi arestați preventiv

Adrian Tîmplaru și Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, au fost arestați, joi seara, în dosarul deschis pentru trafic de persoane și proxenetism.

Tribunalul Craiova a decis, joi, arestarea preventivă pentru 30 de zile pe numele opt persoane, cercetate într-un dosar de trafic de persoane și proxenetism. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că între cei opt este și Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Dragușeanu. Acesta este acuzat de trafic de persoane, proxenetism și șantaj, la fel ca și  Adrian Tîmplaru.

VEZI AICI IN CE LUX TRĂIA BODI

Cele opt persoane au fost reținute miercuri, după percheziții făcute în opt județe din țară, pentru destructurarea unei rețele de trafic de persoane și proxenetism, conduse de locotenentul unui interlop, din închisoare, conform DIICOT.

Fetele erau puse să se prostitueze în cluburi de noapte, unele fiind violate, iar altele vândute.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Craiova și polițiști din Craiova au făcut, miercuri, 23 de percheziții în județele Ilfov, Brașov, Dolj, Gorj, Giurgiu, Olt, Sibiu și Vâlcea pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în trafic de persoane și proxenetism.

Din datele existente s-a stabilit că, la scurt timp după destructurarea unei grupări conduse de membru marcant al lumii interlope (grupare specializată în traficul de persoane și proxenetism), suspectul în cauză (unul dintre locotenenții interlopului), în timp ce era într-un penitenciar, în perioada 2008 – 2011, împreună cu alți trei deținuți au folosit rețelele sociale în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituția și, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda loverboy), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, respectiv profitând de starea lor de vulnerabilitate (situație materială precară, naivitate, lipsă de educație – factori determinanți pentru respectivele tinere în alegerea practicării prostituției), le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracționale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori și proxenetism și în secundar în șantaj (consecință a plății unor taxe de protecție).

După ce au ieșit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracțională au aderat alți 12 suspecți împreună cu care au recrutat și alte victime, le-au transportat și adăpostit în state occidentale (Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveția), și le-au constrâns să practice prostituția în favoarea lor, în diverse cluburi de profil.

Conform DIICOT, victimele care, după ce erau transportate în străinătate, refuzau să practice prostituția erau sechestrate și supuse unor violențe extreme (chiar și unor violuri), pentru a fi determinate să nu mai opună rezistență.

În cele mai multe cazuri, victimele au fost ținute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituția, erau permanent controlate/supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.

În urma cercetărilor, s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locații închiriate pe teritoriul Germaniei, pe raza orașelor Berlin, Bonn, Stuttgart și Frankfurt (Germania), dar și pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveția, Austria).

Unele dintre victime au fost vândute altor traficanți în scopul exploatării, persoanele care le-au preluat primind și informații în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informații despre familie, toate acestea în scopul de a fi șantajată pentru a fi exploatată și controlată cu mai multă ușurință.

Au fost și situații în care făptuitorii nu au mai reușit să dețină controlul asupra victimelor, chiar și după aplicarea unor corecții fizice, caz în care pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din țară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituție.

O mare parte din sumele de bani obținute astfel de către membrii grupării ajungeau la liderul acesteia care, ulterior, le-a investit în diverse imobile din țară și din străinătate.

Liderul grupării obișnuia să perceapă victimelor taxe de protecție pentru desfășurarea unor activități licite/ilicite, „locotenenții săi” recurgând, deseori, la șantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri organizate de către acesta.