Printre simbolurile pe care le reprezintă Maratonul Internațional Sibiu pentru comunitatea orașului – solidaritate, susținere, implicare, bucurie și limite depășite – se numără și manifestul artistic, vizibilitatea și impactul pe care arta îl are asupra societății.
Numită simbolic PoARTa, schela de la punctul de start și finish a maratonului a purtat de-a lungul anilor nu doar simbolul cronometrului ce înregistrează timpii alergătorilor ci și mesaje semnate de artiști importanți precum Dan Perjovschi, Ștefan Radu Crețu, sau artiști foarte îndrăgiți de publicul sibian cum ar fi Iulian Bisericaru, cel care a îmbrăcat poarta ediției trecute.
„PoARTa este un demers pe care maratonul îl va susține și în edițiile următoare. Ne dorim să facem din acest eveniment un prilej prin care comunitatea artistică să se poată manifesta și să aibă o voce și mai prezentă în comunitate, într-un context mai inedit, deoarece nu toată lumea se gândește la un maraton ca la o formă de expunere artistică.”, a declarat Ana Bugneriu, directorarea Fundației Comunitare Sibiu, organizatorii Maratonului Internațional Sibiu, în conferința de presă a evenimentului.
Anul acesta Maratonul Internațional Sibiu prezintă un concept artistic integrat, semnat de curatoarea Iris Ordean, totodată și directoarea artistică a evenimentului. În Piața Huet sunt expuse cauzele pentru care pornesc în alergare participanții și pentru care bat inimile susținătorilor. Cele 52 de cauze poartă anul acesta și mesajul unei povești vizuale, realizată din colaje de grupul sibian de colajiști amatori, RaColaj și poartă titlul de „Artă și empatie”. Poate fi vizitată și admirată până pe data de 16 iunie.
PoARTa la rândul ei rămâne piesa centrală a maratonului, iar mesajul ei la cea de-a 13-a ediție este I don’t want to be happy alone – nu vreau să fiu fericit singur.
„Poarta Maratonului International de la Sibiu, denumită sugestiv poARTa, a ocupat de-a lungul anilor un rol central în cadrul acestui eveniment, fiind la rândul ei un punct de start/sosire, un loc unde nu doar participanții, ci și familiile, prietenii sau colegii se pot aduna și susține alergătorul pe care l-au ales. Este un loc de imensă bucurie, încurajare și entuziasm, dar și un loc de activism și caritate. MIS crează un context de filantropie și bunăvoință, concretizat în susținerea financiară a diferitelor cauze locale. Poarta, acest loc simbolic de trecere, de experiență și de transformare să devină un soi de pânză de lucru, un mediu de creație, de exprimare artistică și de partaj comun”, o descriu cei de la Fundația Comunitară Sibiu în textul curatorial al proiectului.
În acest an, curatoarea proiectului, Iris Ordean, i-a invitat pe artiștii Rena Rädle & Vladan Jeremić să transforme poarta într-o narațiune vizuală, rezultatul unei rezidențe pe care artiștii au efectuat-o în Sibiu și în zonele din împrejurimi. În timpul unei serii de conversații cu oameni implicați social din Sibiu, artiștii au alcătuit o listă de subiecte și preocupări ce au un impact vizibil asupra vieții sociale ale orașului și ale regiunii. Iar motivele lucrării rezultate din aceste confersații, azi PoARTa Maratonului Internațional Sibiu, se referă la observațiile pe care Rena și Vladan le-au făcut în timpul șederii lor de cercetare la Sibiu. Prin designul porții, ei prezintă o interpretare artistică a maratonului; motivele sunt o transpunere a discursului despre eveniment, societatea urbană și contradicțiile acesteia. Compoziția în sine este susținută de motive vegetale imaginare, care, echipate cu picioare și pantofi de alergat, se alătură maratonului ca și alergători.
Rena Rädle & Vladan Jeremić sunt artiști ale căror lucrări cuprind instalații și intervenții artistice în spațiul public pe și inspirate de pe întreg mapamondul. În practica lor colaborativă, Rena & Vladan explorează relația dintre artă și politică, dezvăluind contradicțiile societăților actuale. Ei folosesc tehnici ușor de reprodus și distribuit, cum ar fi desenul și tipăriturile, pecum și materiale simple, cum ar fi textilele, cartonul și lemnul. Artiștii insistă asupra valorii de întrebuințare a producției lor artistice și asupra conștiinței sociale și ecologice. Ei dezvoltă potențialul transformator al artei în contextul luptelor sociale și în colaborare cu mișcările sociale.
Arta în spațiul public și maratonul, catalizatorul transformării comunității
Totul a pornit de la dorința integrării și a utilizării artei ca mesaj pentru comunitate pe care Maratonul Internațional Sibiu îl poartă încă de la începuturile sale. Elementele artistice și creative au dominat mereu imaginea maratonului prin grafica și tema fiecărei ediții, un exercițiu creativ cu un puternic mesaj descriptiv al societății contemporane, al timpurilor istorice și al inițiativelor comunitare; dar și prin medaliile realizate an de an cu un nou mesaj, de Asociația Tonal.
După cum îmi spune Iris Ordean, poarta unui maraton nefiind un obiect intuitiv estetic, face ca acest tip de intervenție în spațiul public să fie un purtător cu un impact și mai important al mesajului artistic. „Arta în spațiul public începe abia acum să-și facă simțită prezența, mai ales într-un context care împacă aparent două discipline opuse, artă și sport. De asemenea e și o oportunitate foarte bună pentru a lucra an de an cu artiști importanți din țară și din străinătate și a le aduce mesajul acestora la Sibiu, pentru comunitatea din Sibiu. Cu atât mai mare impactul cu cât PoARTa Maratonului Internațional Sibiu este o instalație monumentală, de 135 mp. Pe termen lung sperăm să atragem atenția asupra faptului că arta poate să existe interdisciplinar, îmbinând momente și adresându-se unui public out of the box”, declară aceasta.
În 2024, totul a pornit de la rezidența celor doi artiști din Berlin, Germania, respectiv Belgrad, Serbia, Rena și Vladan, în Sibiu: „Am descoperit brândușa de munte în timpul călătoriei noastre spre Cabana Bărcaciu. Am aflat că o porțiune a maratonului trece prin pădure și că legătura cu natura este importantă. Motive precum vitele Angus, barza sau ursul fac referire la proiecte specifice de conservare a naturii din zona Sibiului, amenințată de defrișări sau de extinderea pășunilor îngrădite pentru producția de carne, de exemplu. Alte motive se învârt în jurul maratonului în sine, a sentimentului de fericire atunci când se donează pentru o cauză bună, se face sport sau se participă la activități comune. Norii care visează cu ochii închiși fac aluzie la dorința, dar și la iluzia de a trăi într-un oraș perfect”, declară cei doi.
Cu un an în urmă, Rena și Vladan au făcut un tur al României în cadrul mai multor proiecte ce le aveau aici, iar prin intermediul artistului Dan Perjovschi au întâlnit-o pe Iris Ordean. „Ca în multe proiecte de artă totul începe de la o discuție și de la depistarea unei anumite compatibilități ale oamenilor; ale felurilor în care vedem lumea, ale modalităților de a experimenta ceea ce trăim”, își amintește Iris. „Pe Rena și Vladan i-am întâlnit la Timișoara, în cadrul programului Capitală Culturală Europeană, la un evemiment organizat de Indecis Artist Run Space, un spațiu important pe scena artist run spaces din România. La acel eveniment au prezentat o colecție de desene colective pe o broșură de tip comic împreună cu alți artiști din Timișoara și din regiune. În acest context, ca structură asociată Maratonului Internațional Sibiu vom prezenta această expoziție și la Kunstecke – colțul de cultură de la Centrul Cultural German, în cadrul galeriei RAFT, cea mai mică galerie de artă din România”, spune Iris.
În cadrul unei rezidențe cel mai dificil este să înțelegi într-un timp foarte scurt specificul unui loc și al unei comunități, al unei societăți. Pentru a crea mesajul porții maratonului anului 2024, artiștii au identificat alături de comunitate diferite teme de referință, personaje cheie care au adus un aport valoros vizavi de discutarea anumitor motive, subiecte, concepte care sunt importante pentru viața locuitorilor și a imprejurimilor Sibiului. Pe PoaARTă vom regăsi anul acesta motive care aparțin mai degrabă zonelor de împrejurimi ale orașului, cum sunt stările de urgență pe temă ecologică, cu elemente pe care noi, cei care trăim în oraș, le vedem mai puțin, însă care sunt foarte pregnante și prezente pentru cei care trăiesc în mediu rural din jurul nostru.
„În practica noastră artistică, discuțiile și cercetările la fața locului fac întotdeauna parte dintr-un proces amplu. La Sibiu, am vorbit cu mulți oameni, am primit multe explicații despre diverse aspecte ale maratonului și am aflat motivele implicării fiecăruia. A găsit interesant faptul că mulți au spus că maratonul le-a schimbat viața. În general, am auzit aproape numai lucruri pozitive despre Sibiu și despre maraton. Este posibil ca Sibiu să fie un oraș perfect? Desigur, am vrut să redăm acest optimism și bucuria comunității față de acest eveniment, Maratonul Internațional Sibiu. Apoi, un astfel de eveniment de strângere de fonduri este desigur despre bani, dar și despre capital social, adică despre fapta bună pe care donatorii o pot înregistra în contul lor. Pe de o parte, este vorba despre o poveste idilică, despre comunitate, sentimentul de fericire care apare odată cu organizarea maratonului, dar pe de altă parte am identifica că există și o nemulțumire față de o anumită atitudine conservatoare practicată de societatea orașului, care este captivă într-o idee fantezistă a orașului medieval, aspect legat și de turismul din, și practicat în, Sibiu. Am integrat toate aceste elemente inspirate din documentarea noastră în compoziția mesajului artistic al lucrării noastre pe poarta maratonului”, îmi spun cei doi artiști. „Natura și omul se află într-o relație complicată. Omenirea recunoaște din ce în ce mai mult că exploatarea naturii va distruge, în cele din urmă, și baza existenței oamenilor. Oamenii din orașe sunt cel mai puțin conștienți de dependența lor față de natură, așa că ni s-a părut interesant să includem o plantă ca protagonist principal în compoziția lucrării noastre. Faptul că este un bujor de munte este, de fapt, o întâmplare: i-am descoperit pe bujorii de munte într-o drumeție în Carpați. Ei fac parte dintre plantele care înfloresc imediat după topirea zăpezii. Am considerat că bujorii în mișcare sunt o metaforă potrivită pentru energia pozitivă a maratonului. Ursul este adesea folosit ca mascotă, dar este și un simbol al violenței naturii. Prin împrejmuirea pășunilor pentru producția de carne în împrejurimile Sibiului, rutele animalelor sălbatice au fost modificate, astfel încât acum trec parțial prin zone locuite. Acesta este pentru noi un moment interesant, în care animalul și omul se întâlnesc. Aproape toate motivele, inclusiv barza sau trenul, se referă în mod concret la activitățile inițiativelor cu care am vorbit și pe care le-am descoperit în împrejurimile Sibiului”, mai adaugă cei doi.
Rena și Vladan cred că arta în spațiul public este importantă, tocmai pentru că practica artistică face parte din societate. Dacă arta este expusă doar în muzeu sau în galerie, ea ajunge doar la un public deja interesat de artă. În schimb, arta în spațiul public polarizează adesea societatea, mai ales când este încărcată politic. O operă de artă nu poate, desigur, să genereze direct o schimbare socială sau politică, dar poate iniția discuții sau poate sprijini anumiți actori în eforturile lor. „Un efect pozitiv al contribuției noastre ar fi ca arta, care se ocupă critic și de teme sociale, să capete un loc stabil și în Sibiu”, concluzionează artiștii.