sf gheorghe
Sursă foto: Antena 3 CNN

În data de 23 aprilie, Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe Sfântul Gheorghe. Există numeroase obiceiuri și tradiții bine înrădăcinate specifice acestei zile.

Considerat cavaler al creștinătății, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, relatează Adevărul.

Cel care avea să devină marele mucenic Gheorghe a trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea) și, în viața lumească, a fost mare demnitar în armata romană.

„Cei care îndrăzneau în acea vreme să mărturisească faptul că sunt creștini, plăteau cu propria viață. Asta s-a întâmplat și cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care, în numele credinței, a fost decapitat la 23 aprilie 304!.Imediat după martiriu, oamenii susțin că au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la sângele, hainele și trupul său. Ca prin minune, bolnavii erau vindecați, necredincioșii se creștinau, îngenunchând în locul în care era înhumat Sfântul, iar un mort ar fi căpătat din nou viață”, spune, pe Facebook, Sorin Mazilescu, conferentiar universitar doctor la Universitatea din Pitesti.

Icoanele îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe pe un cal alb, simbol al purităţii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. I se mai spune purtător de biruinţă.

„Potrivit calendarului popular ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. Sfântul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru.mÎn calendarul popular, Sfântul Gheorghe sau Sân-George este considerat zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este, alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru -, al doilea stâlp calendaristic, iar între cele două divinități există o înțelegere cosmică”, arată cercetătorul argeșean.

Credințe, tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe

Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat cel care înverzește întreaga natură și care închide anotimpul friguros.

Din bătrâni se spune că ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. De aceea, marea sărbătoare este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri.

Crenguţe de fag sau salcie, puse la porți

La sate, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, oamenii pun la porţi crenguţe de fag, dar și brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.

În unele sate se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.

Și nu sunt singurele crenguțe folosite în această zi:

„Crenguțe de leuștean sunt puse la intrarea în grajduri pentru ca animalele să fie ferite de farmece, vrăjitorii și boli. La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de spirite rele, care ar cutreiera pământul la începutul anului pastoral”.

Urmăriți Ora de Sibiu și pe Google News

Comentariul meu

Comentariu