duminică comemorăm 200 de ani de la moartea lui gheorghe lazăr: 10 lucruri interesante despre cărturarul din avrig (video)
Duminică se împlinesc 200 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, care este comemorat în oraşul lui natal, Avrig, unde un sobor de preoți va oficia o slujbă de pomenire la Biserica „Duminica Floriilor” din Avrig, la mormântul lui, aflat în curtea bisericii. Vor participa un detașament de gardă, militari purtători de coroane, și fanfara militară a Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Pe urmă, oficialităţile şi militarii prezenţi la ceremonie, vor depune coroane şi flori la bustul cărturarului, din Piața Gheorghe Lazăr din Avrig.
Gheorghe Lazăr, unul dintre cei mai importanţi sibieni din istorie
“Astăzi la împlinirea a 200 de ani de la mutarea sa la ceruri, noi, sibienii suntem datori să-i evocăm personalitatea şi să-i cinstim memoria”, a spus directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă, la ceremonia care a avut loc în Piaţa Mare din Sibiu.
10 lucruri interesante de ştiut despre Gheorghe Lazăr
duminică comemorăm 200 de ani de la moartea lui gheorghe lazăr: 10 lucruri interesante despre cărturarul din avrig (video)
1. S-a născut în Avrig, într-o familie de ţărani şi a mai avut cinci fraţi
Gheorghe Lazăr s-a născut la 5 iunie 1779 (sau conform altor surse, la 9 ianuarie 1782), la Avrig, judeţul Sibiu, fiind al şaselea copil al unei familii de ţărani, Gheorghe şi Maria Lăzăroaie.
2. A fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal şi a studiat la Sibiu la actualul liceu care îi poartă numele

Gheorghe Lazăr a fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal, care i-a remarcat aptitudinea pentru a acumula cât mai multe cunoştinţe şi îl va sprijini ca să înveţe. A învățat în satul natal (1791-98), apoi și-a continuat studiile la Gimnaziul călugărilor piariști din Cluj (1799-1801), continuând mai apoi la Gimnaziul din Sibiu (actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr”) (1801-1802). În 1802 s-a reîntors la Cluj unde a făcut studii de Filosofie și Drept până în 1806.

3. A fost bursier la Viena şi a lucrat ca topograf pentru Napoleon I

Pe perioada facultăţii, locuise la Cluj în camere sărăcăcioase, iar pentru a se întreţine se angajase ca preceptor la familia lui Gyulay Kuhn.

Interesant este faptul că în anul 1905, Nicolae Huţovici, preşedintele consistoriului românilor neuniţi din Transilvania, aflând despre rezultatele sale strălucite la învăţătură, îl recomanda printr-o adresă Cancelariei guberniale de la Cluj, pe tânărul student în ultimul an, pentru a-i fi acordată o bursă de 200 de florini anual, pentru a fi trimis la studii teologice la Universitatea de la Viena, în vederea ocupării postului de episcop al neuniţilor din Transilvania, care era vacant de mai bine de zece ani.

În 1907 începe studiul la Viena, în perioada studenţiei lucrând ca topograf pentru Napoleon I.

4. Nu a ajuns episcop, dar a predat viitorilor preoţi din Sibiu

La sfârșitul anului 1809 revine pentru o scurtă perioadă de timp în țară, sperând să ocupe scaunul episcopal din Sibiu. De la Sibiu pleacă la Carloviț pentru a face studii de teologie ortodoxă, în vederea hirotonirii ca preot. Mitropolitul sârb Ștefan Stratimirovici însă nu l-a acceptat, ca urmare a unor reclamații ale protopopului Gheorghe Haines din Sibiu, directorul școlilor naționale neunite din Ardeal, și în plus pretextând că Lazăr nu știa slavonește și că se dăduse drept catolic și unit – artificiu uzitat adesea în Transilvania, pentru ca băieții ortodocși să nu fie discriminați și lipsiți de accesul la școli mai înalte. În acest fel, calea deschisă către episcopie i s-a năruit tânărului teolog din Avrig. Argumentele contra au fost respinse însă de Cancelaria aulică în raportul către Împărat, de aceea, Gheorghe Lazăr va fi hirotonit la Sibiu. Reîntors în Transilvania, la 15 martie 1811 Gheorghe Lazăr și-a început activitatea ca profesor la școala de preoție de la Sibiu.

5. Gheorghe Lazăr a fost adus de la Braşov la Sibiu sub pază, fiind anchetat

Episcopul Vasile Moga, hirotonit arhiereu cu sediul la Cluj, cere Guvernului Transilvaniei să-i aprobe instalarea ca episcop la Sibiu, cerere admisă. Nu se știe motivul neînțelegerii dintre episcop și Gheorghe Lazăr și ce l-a determinat pe acesta din urmă să plece la Brașov, cert este că a fost adus la Sibiu sub pază, iar din anchetă a reieșit faptul că fusese plătit ca dascăl cu bilete de bancă devalorizate și doar o cincime din salariul lunar. Lazăr nu-și cerea decât dreptul la un salariu corespunzător pregătirii și muncii prestate. Ca urmare, Guvernul a dispus achitarea salariului său, iar Lazăr a reluat cursurile de la Sibiu. În tot cazul, în ianuarie 1812 se plângea Consistoriului de lipsa de interes a candidaților, impunând respectarea orelor, solicitând și introducerea unor norme în munca de profesorat. Neînțelegerile dintre episcopul Vasile și profesorul Lazăr se adâncesc, mai ales când acesta din urmă adresează un memoriu Guvernului din Cluj prin care cere ca școala să fie subordonată direct Guvernului din Cluj sau Primăriei din Sibiu.

6. A fost suspendat din postul de profesor din Sibiu, din cauză că îl admira pe Napoleon Bonaparte şi astfel a supărat conducerea Imperiului Habsburgic

Cearta lui cu Vasile Moga, temperamentul său intransigent, obiceiul de a spune direct, fără înconjur ce gândea, ostilitatea dușmanilor invidioși pe inteligența și cultura sa,  și, colac peste pupăză, un mic discurs politic în care și-a exprimat admirația față de Napoleon Bonaparte, toate acestea îl îndepărtează treptat de cariera ecleziastică. Închinarea paharului în spațiul public în cinstea Împăratului era un gest de neconceput, date fiind permanentele războaie dintre Imperiul Habsburgic și Napoleon, așa se face că Gheorghe Bánffy, Guvernatorul Transilvaniei, înaintează un raport Curții de la Viena propunând ca Lazăr să fie pedepsit cu zece zile de arest și semnarea unei declarații cum că își va schimba atitudinea față de Moga. În octombrie 1815 Gheorghe Lazăr este suspendat din postul de profesor.

6. Dat afară din învăţământ la Sibiu, Lazăr a făcut istorie la Bucureşti. A întemeiat Şcoala de la Sf. Sava din București (1818-1821), prima școală superioară românească

“Gheorghe Lazăr s-a remarcat în perioada sa ca un luptător pentru tipărirea cărţilor şi predarea în limba română, lucru care din păcate nu i-a adus respect şi preţuire din partea conaţionalilor săi. (…) Ajuns la Bucureşti, el pune temelia primei şcoli superioare româneşti. Acolo el introduce materii ca Ingeria, Geometria, Matematica şi primul curs de Istorie naţională şi devine astfel ctitorul învăţământului universitar românesc”, a declarat directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă.

După aprobarea dată de Caragea și cu susținerea lui Constantin Bălăceanu, Grigore Dimitrie Ghica și a lui Iordache Golescu, Liceul a fost inaugurat în clădirea de la Sf. Sava, unde Gheorghe Lazăr, numit dascăl la 24 martie 1818, și-a desfășurat programul de învățământ în limba română.

Dintre elevii lui Lazăr cei mai cunoscuți amintim pe I. Heliade Rădulescu, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca, Christian Tell, Scarlat Rosetti – cel care îi va ridica și statuia la Avrig, Marin Serghiescu, Alecu Basarabescu .

7. Participant la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 în Țara Românească

Răscoala lui Tudor Vladimirescu din 1821 l-a prins pe Lazăr în București. Mulți contemporani au adus mărturii cu privire la participarea directă a lui Gheorghe Lazăr la mișcarea revoluționară din 1821. Ion Heliade-Rădulescu și Christian Tell scriau că era zilnic la Cotroceni, unde își instalase tabăra Tudor Vladimirescu.

Și Alexandru Papiu Ilarian scrie că Lazăr îi învăța pe panduri să facă afeturile (patul tunului) și cum să tragă cu tunurile.

8. A murit bolnav de plămâni, la vârsta de 44 de ani

Activitatea atât de prodigioasă a lui Lazăr în București s-a încheiat în vara anului 1823. Bolnav de plămâni este adus de fratele său Onu, în Avrigul natal, petrecut până la Băneasa de elevii săi Heliade Rădulescu și Christian Tell, viitorul general și ministru, potrivit informaţiilor publicate de Biblioteca Judeţeană ASTRA.

9. Este îngropat în cimitirul din faţa bisericii din Avrig, unde a fost botezat

Gheorghe Lazăr  în ziua de 17 septembrie 1823, fiind îngropat în cimitirul din fața bisericii din Avrig, în care a fost botezat și în care s-a rugat în anii copilăriei.

“Bolnav el doreşte să se întoarcă acasă, la Avrig, unde se stinge şi este înmormântat în cimitirul bisericii vechi din localitate”, a precizat Alexandru Chituţă.

10. Gheorghe Lazăr nu a avut copii

Gheorghe Lazăr a decedat la vârsta de 44 de ani şi nu a avut copii, potrivit lui Alexandru Chituţă, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, care a avut iniţiativa comemorării la Sibiu a cărturarului.

duminică comemorăm 200 de ani de la moartea lui gheorghe lazăr: 10 lucruri interesante despre cărturarul din avrig (video)

Sculptorul statuii lui Gheorghe Lazăr din Piaţa Mare s-a mutat la Sibiu 

Gheorghe Lazăr are un bust şi o statuie în Sibiu, iar la Avrig, duminică a fost dezvelită şi sfinţită o altă statuie a lui, care a fost timp de 18 ani în Piaţa Mare din Sibiu. Artistul care a realizat statuia care se află în prezent în Piaţa Mare, Radu Aftenie are 87 de ani şi a fost prezent la comemorările din acest weekend ale lui Gheorghe Lazăr. Sculptorul s-a mutat de la Bucureşti la Sibiu şi mărturiseşte că are emoţii şi acum, când îşi revede opera din Piaţa Mare şi cea de la Avrig.

“Gândul a durat mult. Munca, execuţia (statuii lui Lazăr n.r.) am făcut-o într-o lună jumătate, dar gândul meu a fost să fac ceva aici, la Sibiu”, a declarat pentru Ora de Sibiu, sculptorul Radu Aftenie.

Artistul şi-a petrecut vacanţele la Sibiu, la un unchi de al său. “Era cât pe ce şi să se însoare la Sibiu”, spune artistul cu umor.

 

Ultima oră

Comentariul meu