Un procent copleșitor de 42% dintre elevii români din învățământul primar și gimnazial sunt analfabeți funcțional, spun rezultatele Raportului Național de Literație realizat în perioada martie 2022 – aprilie 2023 pe un eșantion de 15.000 de elevi din toată țara.

6072948 1701616182268 fcdb739af30ce

Podcast Ora de Sibiu: Consumă, nu gândi! Ce este analfabetismul funcțional? Podcast Ora de Sibiu

Analfabetismul funcțional se referă la „incapacitatea individului de a-și formula un punct de vedere în legătură cu un text citit”, după cum a fost definit în 1978 de UNESCO, și nu are  legătură cu analfabetismul propriu zis, unde persoana nu știe să scrie și să citească. Nu are legătură nici măcar cu vârsta imaturității, pentru că mulți adulți trăiesc și se mișcă printre noi nefiind alfabetizați corespunzător, mai mult decât atât, fără ca măcar să o știe.

dsc04804 2

Cu o experiență de patruzeci de ani în sistemul de învățământ ca învățătoare, profesor metodist și psiholog, Monica Munteanu, Inspector Școlar General Adjunct, ne-a oferit în podcast-ul Ora de Sibiu perspectiva sa asupra cauzelor acestui fenomen îngrijorător și asupra soluțiilor pe care le avem la îndemână pentru a începe să-l remediem la nivelul societății.„Copiii știu ceva. Dar nu știu ce să facă cu acel ceva. Asta s-ar traduce că din zona de cogniție au foarte multe informații, primesc foarte multe informații de la școală, dar și de la non-școală, care de multe ori e mult mai puternică decât școala ca și credibilitate a informației, dar nu știu să o folosească, nu știu ce să facă cu ea, nu pot s-o transpună în viață”, a explicat Monica Munteanu.

Societatea are nevoie de omul care consumă, nu gândește

Problema este adâncită de mentalitatea generală, care încurajează consumul de informație în detrimentul gândirii critice și a aplicării practice.

„De fiecare dată li se induce această idee că eu îți dau, tu nu trebuie să faci nimic. Și asta o practică părintele asta, o practică cadrul didactic. Asta o practică uneori chiar și societatea, pentru că și societatea are nevoie mai repede de unul care consumă, nu neapărat de unul care gândește”,  a declarat inspectorul școlar. „Uitați-vă la infuzia de materiale care lucrează mai repede la instinctul omului. De la muzică la filme, care sunt pe toate gardurile, și care lucrează cu exhibiționismul, cu expunerea corpului”, a observat Monica Munteanu.

Dascălul să transmită bucuria și plăcerea disciplinei

Doar 11% dintre elevii testați se găsesc la nivel funcțional de literație, adică au capacitatea de a înțelege și de a sintetiza informația dintr-un text scris, în timp ce nivelul mediu de literație al elevilor din România este minim funcțional.

Monica Munteanu atrage atenția că această tendință nu poate fi atribuită doar pandemiei și reprezintă o problemă preexistentă. Ea a pledat pentru o schimbare de paradigmă în educație, subliniind importanța unei abordări mai coerente și mai eficiente. „Din punctul meu de vedere, dascălul ar trebui să transmită bucuria și plăcerea disciplinei pe care el o predă. Dacă eu îi arăt copilului că ceea ce predau este exact ceea ce îmi place, energia mea se duce la el. Ăsta e primul lucru, care nu are nevoie de cuvinte prea multe”, spune Monica Munteanu.

Să-i învățăm pe copii să învețe

O problematică atât de complexă nu poate avea însă o singură soluție. Atitudinea profesorului la clasă poate fi motivul pentru care copilul merge cu drag la școală și e deschis să asimileze. Însă una dintre cheile care se potrivesc cel mai bine în această situație este chiar știința învățării.

Ar trebui să-i învățăm pe copii să învețe, și atunci ar trebui să căutăm tehnicile și metodele de lucru prin care îi putem provoca de fiecare dată, explică Monica Munteanu. Un dascăl bun trebuie să-și dozeze timpul de lucru, „așa încât, cum spun de fapt și metodologiile din învățământ, el să vorbească doar în proporție de 40%. Șaizeci la sută din oră să se ocupe doar cu ceea ce face, ceea ce vorbește, ceea ce pune copilul. Să îi creez după aceea situații de învățare care au legătură cu viața lui, de la elementele contingente până la elementele de viață pe care el le trăiește zi de zi”.

Nimic bun fără schimbarea mentalității

Schimbarea mentalității este esențială atât în rândul cadrelor didactice, care ar trebui să se concentreze mai mult pe procesul de învățare decât pe evaluare, cât și în rândul părinților, care ar trebui să aibă încredere în specialiștii din educație și să susțină dezvoltarea holistică a copiilor.

„Avem nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul dascălilor, al celor care predau. Dar lucrul ăsta nu se poate întâmpla dacă ei nu primesc încredere din partea părinților. Eu am nevoie de părintele respectiv care să spună da, am încredere în tine și până la finalul anului tu sigur îmi duci copilul spre un final fericit vizavi de dezvoltarea lui”, a explicat Monica Munteanu.

Responsabilitatea evaluării să fie a copilului

Am discutat și despre felul în care se face astăzi evaluarea, așa încât copiii să nu se mai simtă amenințați de notă sau de poziția pe care o vor primi într-un clasament al elevilor din clasă.

„Ar trebui să țin cont de unicitatea și de valoarea fiecărui copil în parte, să țin cont că fiecare are nivelul lui și felul lui de a progresa. Și dacă nu progresează, să văd și să analizez de ce și eventual să fac echipe comune cu alți specialiști din școală, ca să vedem unde îl putem ajuta pe copilul respectiv (…), și la final să pot să fac o testare care e parte integrantă din tot acest proces, ca eu să pot să spun că l-am evaluat pe copil..Și atunci copilul va înțelege de fiecare dată, chiar va fi dornic să spună: Vreau să știu și eu unde am ajuns, ca să știu ce mai am de redefinit”.

Punând responsabilitatea pe umerii copilului, îl angajăm și îl motivăm să fie interesat de felul în care poate progresa, a explicat inspectorul școlar.

Comentariul meu

Comentariu